Se afișează postările cu eticheta chelneri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta chelneri. Afișați toate postările
Râsul curcilor
Astăzi ne-am servit cu o cafea pe o terasă. Mai în centru și mai la stradă așa. Nu o să-i zic numele, dar a fost destul de des menționată prin 365. În afară de noi, chelnerița. La un moment dat se apropie două cucoane. După vorbă nu erau românce (erau chiar suedeze, dar nu are importanță). Chelnerița le lasă se se uite vreo 2 minute pe meniu și apoi le abordează cu un Bună ziua mare cât inima ei. Fimeile comandă mai cu chiu cu vai 2 beri, chelnerița dă să plece să aducă comanda, fimeile o opresc: "sandwiches ...". Chelnerița scoate o a doua fițuică de subt scrumieră. Fimeile se uită pe ea, comentrează între ele, arată cu degetul spre un ingredient "what is this? I do not understand..." la care chelnerița se apleacă și privește meniul "nici eu nu știu să vă spun". Fimeia se uită mirată la chelneriță, aceasta se uită plictisită la fimeie, ridică din umeri, până la urmă comanda este făcută (cu alt sandwich dacă vă interesează). Restul întâmplării este irelevant.
Salată de varză
Aseară am fost la Lascăr - strada Dimitrie Racoviţă, numărul 18.
Este a treia oară când foamea ne poartă spre acest restaurant. Per total suma experienţelor dă cu plus, dar paharul este foarte foarte aproape să dea pe dinafară. (Asta înseamnă ca data când nu a ieşit bine eclipsează dăţile când a fost bine.)
Pe scurt, că ne copleşesc gândăceii: mâncarea este bună. Nu este excepţională, dar este bună. Porţiile sunt destul de mari şi preţurile sunt medii [4 beri + (2 x fel principal + salată) = vreo 70 lei].
Băutura (a se citi: Berea) e ok. Bagă la înaintare Paulaner ceea ce nu e neapărat rău, ba chiar e inedit şi binevenit pe lângă toate localurile iubitoare de Ursus, Timişoreana şi Peroni [bleah].
Localizarea e ok: zonă destul de boema a Bucureştiului ce-ţi aminteşte de farmecul micului Paris. Departe de aglomeraţia străzilor principale, întotdeauna un plus.
Minusuri, maaaarele minus de fapt: servirea. Da, despre Lascăr era vorba aici (3 & 4).
Comportamentul personalului lasă muuult de dorit.
Pe lângă incidentele relatate anterior toată treaba culminează cu atitudinea nazistă a domnişoarei ajutor de chelner de aseară, care, după ce ridică farfuria şi tacâmurile din faţa Poznaşului - săracul nici nu terminase de înghiţit! - îl întreabă "Mai serviţi salată?" Cu ceeeeee!?! La cât de goală era terasa nu cred că duceau lipsă de veselă şi tacâmuri ...zelul ei nu a avut nici o scuză!
Lascăr. Merge.
Este a treia oară când foamea ne poartă spre acest restaurant. Per total suma experienţelor dă cu plus, dar paharul este foarte foarte aproape să dea pe dinafară. (Asta înseamnă ca data când nu a ieşit bine eclipsează dăţile când a fost bine.)
Pe scurt, că ne copleşesc gândăceii: mâncarea este bună. Nu este excepţională, dar este bună. Porţiile sunt destul de mari şi preţurile sunt medii [4 beri + (2 x fel principal + salată) = vreo 70 lei].
Băutura (a se citi: Berea) e ok. Bagă la înaintare Paulaner ceea ce nu e neapărat rău, ba chiar e inedit şi binevenit pe lângă toate localurile iubitoare de Ursus, Timişoreana şi Peroni [bleah].
Localizarea e ok: zonă destul de boema a Bucureştiului ce-ţi aminteşte de farmecul micului Paris. Departe de aglomeraţia străzilor principale, întotdeauna un plus.
Minusuri, maaaarele minus de fapt: servirea. Da, despre Lascăr era vorba aici (3 & 4).
Comportamentul personalului lasă muuult de dorit.
Pe lângă incidentele relatate anterior toată treaba culminează cu atitudinea nazistă a domnişoarei ajutor de chelner de aseară, care, după ce ridică farfuria şi tacâmurile din faţa Poznaşului - săracul nici nu terminase de înghiţit! - îl întreabă "Mai serviţi salată?" Cu ceeeeee!?! La cât de goală era terasa nu cred că duceau lipsă de veselă şi tacâmuri ...zelul ei nu a avut nici o scuză!
Lascăr. Merge.
Ce [mai] Urăşte Nătăfleţul
Cred că am să inaugurez o nouă categorie de periodice: Ce Urăşte Nătăfleţul, pentru că din ce în ce mai des găsesc motive de dispreţ faţă de semenii mei.
Da, ştiu, nimănui nu-i pasă dar nici mie nu-mi pasă că nu vă pasă!
Şi nu mă enervaţi că vă pun în capul listei!
0. Nătăfleţul urăşte oamenii nepăsători!
1. Nătăfleţul urăşte oamenii care folosesc pungile de cadouri/ cumpărături pe post de sacoşă.
2. Nătăfleţul urăşte oamenii care merg cu caserola cu ciorbă/tocăniţă/ghiveci şi punga de roşii şi castraveţi în mai sus amintitele pungi.
3. Nătăfleţul urăşte să meargă la un restaurant aproape gol şi să i se zică să se aşeze la altă masă, pentru că vedeţi voi..în următoarele 40 de minute-1 oră si-gur o să se umple restaurantul! şi mai ales cu grupuri de fix patru persoane, nu două, nu trei! patru! garantat 100%!
4. Nătăfleţul urăşte să repete comanda chelnerilor fără carnet la ..zece minute după ce a făcut-o prima oară. Oare ce a făcut în acel timp chelnerul? Îşi storcea creierii încercând să-şi amintească ce a refuzat să noteze? Oare şi-a călcat pe suflet şi pe mândrie când şi-a trimis colegul să ia din nou comanda pentru că el este dezordonat? Oare? Oareeee?
Da, ştiu, nimănui nu-i pasă dar nici mie nu-mi pasă că nu vă pasă!
Şi nu mă enervaţi că vă pun în capul listei!
0. Nătăfleţul urăşte oamenii nepăsători!
1. Nătăfleţul urăşte oamenii care folosesc pungile de cadouri/ cumpărături pe post de sacoşă.
2. Nătăfleţul urăşte oamenii care merg cu caserola cu ciorbă/tocăniţă/ghiveci şi punga de roşii şi castraveţi în mai sus amintitele pungi.
3. Nătăfleţul urăşte să meargă la un restaurant aproape gol şi să i se zică să se aşeze la altă masă, pentru că vedeţi voi..în următoarele 40 de minute-1 oră si-gur o să se umple restaurantul! şi mai ales cu grupuri de fix patru persoane, nu două, nu trei! patru! garantat 100%!
4. Nătăfleţul urăşte să repete comanda chelnerilor fără carnet la ..zece minute după ce a făcut-o prima oară. Oare ce a făcut în acel timp chelnerul? Îşi storcea creierii încercând să-şi amintească ce a refuzat să noteze? Oare şi-a călcat pe suflet şi pe mândrie când şi-a trimis colegul să ia din nou comanda pentru că el este dezordonat? Oare? Oareeee?
Va urma
Noutăţi
În mod normal acest post ar fi inclus în categoriile de mâncat şi de băut dar Nătătfleţul este deja sătul de toate dezamăgirile din ultimul timp încât se găndeşte să facă o categorie nouă: aşa nu.
Şi asta pentru că locurile despre care o să vă povestească astăzi au cam umplut paharul Nătăfleţului.
Primele localuri, dar nu cele dintâi - ceva revizuire retrospectivă este necesară - ce onorează cu prezenţa această listă sunt Casa Veche şi Green Hours.
Din categoria ar fi putut fi bun de mâncat dar nu este aşa, doamnelor şi domnilor gurmanzi: Casa Veche.
Amplasament bunicel - se pare că este considerat punctul lor forte şi terasa, da - boemă, da - aerul Bucureştilor Vechi, destul de atrăgătoare sunt părţile pozitive ale restaurantului Casa Veche. Şi cam atât. În rest...
Nătăfleţului nu îi este ruşine să recunoască, el face parte din acea categorie de oameni pentru care berea este băutura ce de cele mai multe ori merge la orice.
Aşa că vă închipuiţi cât de important este ca un local să aibă o listă de beri pentru toate gusturile, şi da, buzunarele.
Acuma ...ştim cu toţii că Nătăfleţul este cam zevzec, dar nu este imbecil şi nici prost de-a binelea încât să dea pe un produs mai mult decât face - şi în Romania de cele mai multe ori acest mai mult decât înseamnă de 2-3 ori mai mult!
Nu ştiu ce părere aveţi voi dar Nătăfleţul nu crede că o sticla de Ciuc la 0,33l valorează 6,5 lei! Şi cu atât mai mult sticla de Heineken la 0,33l nu valorează 8 lei! Deci: minus!
Urmează: serviciile. Aici am putea trage o linie. Nu au fost proaste dar nici bune. Nătăfleţul nu a fost lăsat să aştepte prea mult, dar nici ospătarul nu l-a copleşit cu atenţia sa.
Preparatele...oooh...preparatele! 19.90 de lei pentru două furculiţe de salată? Sosul de gorgonzola - doar o amărâtă de smântână *, legumele sote doar un pumn de legume congelate fierte** - când meniul îmbia la o selecţie între ciuperci, morcovi sau legume asortate, pieptul de pui - două fâşii subţiri de vreo 100 de grame la preţul unui kilogram...?
* De ce? De ce să îţi faci reclamă la preparate cu ingrediente exotice când în mod clar nu o să le pui în farfurie? (Nătăfleţul are o bănuială că este pentru a pune un preţ nejustificat produsului final)
Un mic dicţionar al ingredientelor străine din bucătăriile româneşti:
gorgonzola = smântână,
prosciuto = şuncă,
parmezan = caşcaval,
[deşi nu este exotică, în unele localuri] smântână = făină...
** De ce? De ce bucătarul sau ajutorul de bucătar dintr-un local cu pretenţii de restaurant nu este în stare să înăbuşe niste amărâte de legume într-o alună de unt?
Concluzia ...mai este nevoie să o scriu?
Partea 2: Green Hours merită o poveste numai a ei aşa că fiţi pe fază...vine...
Şi asta pentru că locurile despre care o să vă povestească astăzi au cam umplut paharul Nătăfleţului.
Primele localuri, dar nu cele dintâi - ceva revizuire retrospectivă este necesară - ce onorează cu prezenţa această listă sunt Casa Veche şi Green Hours.
Din categoria ar fi putut fi bun de mâncat dar nu este aşa, doamnelor şi domnilor gurmanzi: Casa Veche.
Amplasament bunicel - se pare că este considerat punctul lor forte şi terasa, da - boemă, da - aerul Bucureştilor Vechi, destul de atrăgătoare sunt părţile pozitive ale restaurantului Casa Veche. Şi cam atât. În rest...
Nătăfleţului nu îi este ruşine să recunoască, el face parte din acea categorie de oameni pentru care berea este băutura ce de cele mai multe ori merge la orice.
Aşa că vă închipuiţi cât de important este ca un local să aibă o listă de beri pentru toate gusturile, şi da, buzunarele.
Acuma ...ştim cu toţii că Nătăfleţul este cam zevzec, dar nu este imbecil şi nici prost de-a binelea încât să dea pe un produs mai mult decât face - şi în Romania de cele mai multe ori acest mai mult decât înseamnă de 2-3 ori mai mult!
Nu ştiu ce părere aveţi voi dar Nătăfleţul nu crede că o sticla de Ciuc la 0,33l valorează 6,5 lei! Şi cu atât mai mult sticla de Heineken la 0,33l nu valorează 8 lei! Deci: minus!
Urmează: serviciile. Aici am putea trage o linie. Nu au fost proaste dar nici bune. Nătăfleţul nu a fost lăsat să aştepte prea mult, dar nici ospătarul nu l-a copleşit cu atenţia sa.
Preparatele...oooh...preparatele! 19.90 de lei pentru două furculiţe de salată? Sosul de gorgonzola - doar o amărâtă de smântână *, legumele sote doar un pumn de legume congelate fierte** - când meniul îmbia la o selecţie între ciuperci, morcovi sau legume asortate, pieptul de pui - două fâşii subţiri de vreo 100 de grame la preţul unui kilogram...?
* De ce? De ce să îţi faci reclamă la preparate cu ingrediente exotice când în mod clar nu o să le pui în farfurie? (Nătăfleţul are o bănuială că este pentru a pune un preţ nejustificat produsului final)
Un mic dicţionar al ingredientelor străine din bucătăriile româneşti:
gorgonzola = smântână,
prosciuto = şuncă,
parmezan = caşcaval,
[deşi nu este exotică, în unele localuri] smântână = făină...
** De ce? De ce bucătarul sau ajutorul de bucătar dintr-un local cu pretenţii de restaurant nu este în stare să înăbuşe niste amărâte de legume într-o alună de unt?
Concluzia ...mai este nevoie să o scriu?
Partea 2: Green Hours merită o poveste numai a ei aşa că fiţi pe fază...vine...
buCUReşti
Da, acest post este în principal despre taximetriştii din Bucureşti.
Nătăfleţului îi pare rău că într-o zi atât de frumoasă trebuie să vorbească despre nişte lucruri atât de urâte dar nu se mai poate ...
...când plăteşti un serviciu să ţi se zică "aaaa...nu am rest" şi să fii privit cu nemulţumire pentru că "îndrăzneşti să-i soliciţi serviciile deşi nu ai suma corectă?!" Şi da, suma corectă include şi bacşişul lui gras de nesimţit. Să nu îndrăzneşti să-i dai fix!
El nu va face nici un efort, nu va schiţa nici un gest cum că are de gând să rezolve această "problemă"...nuuu, tu trebuie să faci totul ...la urma urmei doar tu plăteşti!
Cum este posibil ca un taximetrist, chiar şi de-abia intrat pe traseu să nu aibă 20-30 de lei la el? Cum se poate ca un restaurant să nu aibă - la oră de vârf! - bancnote de toate valorile în casă? Cum este posibil ca aceşti oameni să-ţi ceară ţie, clientului, să schimbi banii ...când ei sunt cei care prestează serviciile?
Şi dacă tot vorbim de taximetristi ...cum este posibil să fii taximetrist în Bucureşti şi să nu ştii unde este Piaţa Iancului? Piaţa Iancului e la 10-15 minute de Universitate, de Centru....omul ăsta de unde venea? de pe Luna? este îngrozitoare nesimţirea unor oameni!
Este ultimul nivel de civilizaţie când iei un taxi, îl plăteşti , îi laşi bacşiş > 10% şi nici măcar nu primeşti un mulţumesc sau un ziua/seara bună.
Cu ce sunt aceşti oameni mai presus decât tine? Oare tu nu munceşti pentru banii pe care îi ai? Doar pentru că îţi permiţi să iei un taxi înseamnă că îţi permiţi să arunci cu bani şi că nu ai pic de demnitate şi că vrei să fi călcat în picioare de un gunoi uman?
În al patrulea rând să vorbim despre taximetristul care refuză călătoria.
Nu vrea! Nu are el treabă în zona aia, de ce să se deranjeze pentru tine?
Hmm, pentru că plateşti?
Nu, nu e de ajuns!
Eşti la cheremul lui, e clar. Nu ai de ales.
El, un nimeni, care nu face nimic pentru societate, un pion ale cărui servicii sunt dispensabile - dacă municipalitatea şi-ar face treaba şi sistemul de transport în comun ar fi bine pus la punct! - el, cârnatul ordinar ...nu. vrea. banii. tăi! Nu vrea!
De ce? Pentru că poate!
Pentru că e lacom şi poate va prinde un client care vrea să mearga mai departe pe mai mulţi bani!
Pentru că poate un client va dori să ajungă în acelaşi cartier ca cel în care stă şi îl scuteşte de un drum! Pentru că...
De cele mai multe ori nu ai ce să le zici acestor oameni. Rămâi mut la nesimţirea şi indiferenţa lor. Te poţi întreba De ce? oricât vrei ...dar nu vrei primi niciodată un răspuns. Nu pentru că sunt prea multe răspunsuri, nu pentru că nu îl meriţi ci pentru că nu exista nici un răspuns!
Nătăfleţului îi pare rău că într-o zi atât de frumoasă trebuie să vorbească despre nişte lucruri atât de urâte dar nu se mai poate ...
...când plăteşti un serviciu să ţi se zică "aaaa...nu am rest" şi să fii privit cu nemulţumire pentru că "îndrăzneşti să-i soliciţi serviciile deşi nu ai suma corectă?!" Şi da, suma corectă include şi bacşişul lui gras de nesimţit. Să nu îndrăzneşti să-i dai fix!
El nu va face nici un efort, nu va schiţa nici un gest cum că are de gând să rezolve această "problemă"...nuuu, tu trebuie să faci totul ...la urma urmei doar tu plăteşti!
Cum este posibil ca un taximetrist, chiar şi de-abia intrat pe traseu să nu aibă 20-30 de lei la el? Cum se poate ca un restaurant să nu aibă - la oră de vârf! - bancnote de toate valorile în casă? Cum este posibil ca aceşti oameni să-ţi ceară ţie, clientului, să schimbi banii ...când ei sunt cei care prestează serviciile?
Şi dacă tot vorbim de taximetristi ...cum este posibil să fii taximetrist în Bucureşti şi să nu ştii unde este Piaţa Iancului? Piaţa Iancului e la 10-15 minute de Universitate, de Centru....omul ăsta de unde venea? de pe Luna? este îngrozitoare nesimţirea unor oameni!
Este ultimul nivel de civilizaţie când iei un taxi, îl plăteşti , îi laşi bacşiş > 10% şi nici măcar nu primeşti un mulţumesc sau un ziua/seara bună.
Cu ce sunt aceşti oameni mai presus decât tine? Oare tu nu munceşti pentru banii pe care îi ai? Doar pentru că îţi permiţi să iei un taxi înseamnă că îţi permiţi să arunci cu bani şi că nu ai pic de demnitate şi că vrei să fi călcat în picioare de un gunoi uman?
În al patrulea rând să vorbim despre taximetristul care refuză călătoria.
Nu vrea! Nu are el treabă în zona aia, de ce să se deranjeze pentru tine?
Hmm, pentru că plateşti?
Nu, nu e de ajuns!
Eşti la cheremul lui, e clar. Nu ai de ales.
El, un nimeni, care nu face nimic pentru societate, un pion ale cărui servicii sunt dispensabile - dacă municipalitatea şi-ar face treaba şi sistemul de transport în comun ar fi bine pus la punct! - el, cârnatul ordinar ...nu. vrea. banii. tăi! Nu vrea!
De ce? Pentru că poate!
Pentru că e lacom şi poate va prinde un client care vrea să mearga mai departe pe mai mulţi bani!
Pentru că poate un client va dori să ajungă în acelaşi cartier ca cel în care stă şi îl scuteşte de un drum! Pentru că...
De cele mai multe ori nu ai ce să le zici acestor oameni. Rămâi mut la nesimţirea şi indiferenţa lor. Te poţi întreba De ce? oricât vrei ...dar nu vrei primi niciodată un răspuns. Nu pentru că sunt prea multe răspunsuri, nu pentru că nu îl meriţi ci pentru că nu exista nici un răspuns!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)