De ceva timp mă obsedează un gard.
E un gard simplu, din scânduri ascuțite.
Îl desenez încet, scândură cu scăndură, fibră cu fibră.
Mă veselesc încercând să găsesc noduri și noi modalități de a le ocoli, ca și cum eu sunt scândura și nodul e o rană pe corpul meu.
Mă bucur să stau lângă un copac și mă gândesc la zilele când eram și eu unul.
Cresc încercând să prind tot soiul de umbre de la un Soare invizibil, ce nu a mai avut loc pe hârtie.
Și cum cresc așa, mă simt tare gospodar! Da' gospodar rău! de mi se umflă plămânii de mândrie și rânjesc frecându-mi palmele de bucurie. Așa, în singurătate.
Unii ar zice că nu esti om dacă nu ai plantat niciodată un copac. Eu zic că nu ești urs dacă nu ai făcut niciodată un gard.
Chiar și pe hârtie.
Se afișează postările cu eticheta Bicicleta Albastră. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Bicicleta Albastră. Afișați toate postările
post cu multe poze de biciclete
Deci se apropie ziua mea ...şi vreau să-mi iau (! eu, mie) o bicicletăăă!
Decizii, decizii ...
Avem aşa:
Asta credeam şi eu...până când...am început să caut!
Prima oară am aflat că bicicleta ideală pentru mine este cea pentru copii cu vârsta între 7 şi 11 ani
Apoi am aflat că bicicletele sunt de ţşpe feluri: de oraş, de ..., de ... şi de nu ne pasă.
Cele de oraş sunt muuult, muuult mai scumpe decât ce gândeşte un om că o să dea pe o bicicletă.
Cu gândul de mai sus în minte, ideal, i-de-al, aş avea două biciclete:
şi
După cum se poate observa urmând linkurile de subt poze aceste două biciclete minunate se încadrează în categoria I shit money for a living, nivel neatins încă de Nătăfleţ în această viaţă.
După ce am mai plâns puţin şi ne-am suflat mucii am stat şi am concluzionat că oricât de minunate ar fi aceste biciclete, sunt prea perfecte pentru lumea asta.
Pentru Bucureşti adică.
Zău aşa! probabil că ţiganii de la colţ m-ar fura cu tot cu bicicletă după ce dau de două ori din pedală. Să fim realişti...
Problema apărută este următoarea: cât merită o bicicletă? 2 - 300 de lei? 7 - 800? peste 1000?!
Cât!?!
Pe de o parte, e prima bicicletă după vârsta de 12 ani, prima bicicletă de om mare.
Aşa cum primul salariu a fost cheltuit 50% pe dulciuri (all teh chocolat in the world is mine!) poate şi prima bicicletă merită un efort (financiar) cât de cât substanţial. Mai ales că era o vorbă: noi (săracii) nu ne permitem chestii ieftine.
Pe de altă parte ...1900 (minim) pe o bicicletă? Haideeee....ce face? Pedalează singură? Are shotgun pentru câini şi mârlani? Deocamdată stau la etajul unu dar dacă mă mut mai sus se teleportează singură la banii aştia? sau o car tot eu ca fraierul pe scări? Îţi serveşte şi cafeaua dimineaţa? De ce? De ce atât de mult? Mai pui 10 milioane şi-ţi iei o Dacie second hand ...
Iniţial mă hotărâsem la o nehotărîre (heh heh) simplă şi ieftină: Ideal sau Confort?
Ideal:
Confort:
după care apare Satana ( = Poznaşu'): da' nu-s prea ieftine!? de ce sunt aşa ieftine!? ceva e dubios...
Păi nu ştiu de ce! e doar o bicicletă, zic eu.
Şi aşa am mai plusat puţin. Ce face omul când nu se pricepe? Contează pe priceperea altora.
Şi aşa descoperim un site care se vrea aşa... boem, închinat bicicletei. Spre deosebire de magazinele mari cu articole sportive care vând biciclete pe bandă rulantă, oamenii aştia (par să) vând(ă) biciclete pentru a satisface pofta de bicicletism. Înţelegeţi ce vreau să spun? Ei nu vând biciclete să facă bani, ei vând biciclete ca să facă lumea asta una mai bună!
Şi ne punem noi ochii pe nişte biciclete numai bune pentru portofelul nostru (suntem încă în bugetul de 1000 RON)
Kross Jantar
şi Kross Nuovo
Iarăşi: decizii! Care? De ce? Oare merită? Oare merit? Oare sunt orbit şi de fapt Dulcineea mea albastră mă aşteaptă altundeva???
Decizii, decizii ...
Avem aşa:
- bicicleta tre să fie albastră şi
- tre să aibă coşuleţ pentru plimbat motanul! şi
- să nu aibă tot felul de şmeansi feansi chestii de viteze, frâne, furtunaşe şi alte piese de schimb.
Asta credeam şi eu...până când...am început să caut!
Prima oară am aflat că bicicleta ideală pentru mine este cea pentru copii cu vârsta între 7 şi 11 ani
Apoi am aflat că bicicletele sunt de ţşpe feluri: de oraş, de ..., de ... şi de nu ne pasă.
Cele de oraş sunt muuult, muuult mai scumpe decât ce gândeşte un om că o să dea pe o bicicletă.
Cu gândul de mai sus în minte, ideal, i-de-al, aş avea două biciclete:
şi
După cum se poate observa urmând linkurile de subt poze aceste două biciclete minunate se încadrează în categoria I shit money for a living, nivel neatins încă de Nătăfleţ în această viaţă.
După ce am mai plâns puţin şi ne-am suflat mucii am stat şi am concluzionat că oricât de minunate ar fi aceste biciclete, sunt prea perfecte pentru lumea asta.
Pentru Bucureşti adică.
Zău aşa! probabil că ţiganii de la colţ m-ar fura cu tot cu bicicletă după ce dau de două ori din pedală. Să fim realişti...
Problema apărută este următoarea: cât merită o bicicletă? 2 - 300 de lei? 7 - 800? peste 1000?!
Cât!?!
Pe de o parte, e prima bicicletă după vârsta de 12 ani, prima bicicletă de om mare.
Aşa cum primul salariu a fost cheltuit 50% pe dulciuri (all teh chocolat in the world is mine!) poate şi prima bicicletă merită un efort (financiar) cât de cât substanţial. Mai ales că era o vorbă: noi (săracii) nu ne permitem chestii ieftine.
Pe de altă parte ...1900 (minim) pe o bicicletă? Haideeee....ce face? Pedalează singură? Are shotgun pentru câini şi mârlani? Deocamdată stau la etajul unu dar dacă mă mut mai sus se teleportează singură la banii aştia? sau o car tot eu ca fraierul pe scări? Îţi serveşte şi cafeaua dimineaţa? De ce? De ce atât de mult? Mai pui 10 milioane şi-ţi iei o Dacie second hand ...
Iniţial mă hotărâsem la o nehotărîre (heh heh) simplă şi ieftină: Ideal sau Confort?
Ideal:
Confort:
după care apare Satana ( = Poznaşu'): da' nu-s prea ieftine!? de ce sunt aşa ieftine!? ceva e dubios...
Păi nu ştiu de ce! e doar o bicicletă, zic eu.
Şi aşa am mai plusat puţin. Ce face omul când nu se pricepe? Contează pe priceperea altora.
Şi aşa descoperim un site care se vrea aşa... boem, închinat bicicletei. Spre deosebire de magazinele mari cu articole sportive care vând biciclete pe bandă rulantă, oamenii aştia (par să) vând(ă) biciclete pentru a satisface pofta de bicicletism. Înţelegeţi ce vreau să spun? Ei nu vând biciclete să facă bani, ei vând biciclete ca să facă lumea asta una mai bună!
Şi ne punem noi ochii pe nişte biciclete numai bune pentru portofelul nostru (suntem încă în bugetul de 1000 RON)
Kross Jantar
şi Kross Nuovo
Iarăşi: decizii! Care? De ce? Oare merită? Oare merit? Oare sunt orbit şi de fapt Dulcineea mea albastră mă aşteaptă altundeva???
Satan's Little Helper
E dimineaţă, soarele străluceşte şi avem 10 minute libere între duş şi spălat pe dinţi aşa că ne facem de treabă cu aparatul foto şi încercăm să prindem nişte macro photos pentru BA.
Căutăm colţişorul cu soare din cameră unde umbrele frunzelor nu ne strică treaba aşa de tareee, ne ghemuim cu un caiet pe genunchi şi încercăm să ţinem camera cât mai nemişcatăăă....aaaa...moment de echilibristică delicat ...simţim ceva pufos pe piciooor ...wtf!?
Nu vreau să vă spun că oriunde m-aş fi dus, oricum m-aş fi întors, Inspectorul Gigel apărea imediat să vadă şi el şi să-şi dea cu părerea.
Aşa, gratuit. Că aşa e el, generos. Mai ai ce comenta?
Căutăm colţişorul cu soare din cameră unde umbrele frunzelor nu ne strică treaba aşa de tareee, ne ghemuim cu un caiet pe genunchi şi încercăm să ţinem camera cât mai nemişcatăăă....aaaa...moment de echilibristică delicat ...simţim ceva pufos pe piciooor ...wtf!?
Why ...hello there young chap! May I assist you? You see, I'm a professional ...
Dis notebook doesn't taste quite rite..I thing you're doing it wrong!
Nu vreau să vă spun că oriunde m-aş fi dus, oricum m-aş fi întors, Inspectorul Gigel apărea imediat să vadă şi el şi să-şi dea cu părerea.
Aşa, gratuit. Că aşa e el, generos. Mai ai ce comenta?
Foarte, foarte important
În ultimul timp postez rar, aşa că, vă daţi seama, din moment ce am postat în week-end am făcut-o pentru că este important.
Pentru ce vă deranjez la ora aceasta? Pentru un anuuunţ!
Dragi fetiţe şi băieţei, oameni mari, pisici, purcei:
minunaţi-vă, bucuraţi-vă, zâmbiţi şi lăsaţi câteva cuvinte pentru Ursul cel Poet. Sigur se va bucura!
Hai, vă roagă Nătăfleţul şi Poznaşul şi Eric
Pentru ce vă deranjez la ora aceasta? Pentru un anuuunţ!
Dragi fetiţe şi băieţei, oameni mari, pisici, purcei:
vizitaţi Bicicleta Albastră!
minunaţi-vă, bucuraţi-vă, zâmbiţi şi lăsaţi câteva cuvinte pentru Ursul cel Poet. Sigur se va bucura!
Hai, vă roagă Nătăfleţul şi Poznaşul şi Eric
Acum două nopţi
am visat ceva ce nu-mi mai amintesc. De obicei nu-mi amintesc ce visez, dar în cazul de faţă contextul este oricum inutil.
Ce e important e că în visul ăsta Nătăfleţul şi cu domnul Eiríkr stăteau de vorbă (nu, nu aşa mi-am dat seama că visez) şi domnul Eiríkr îi povestea Nătăfleţului cum mai stau afacerile la cafeneaua sa.
Şi acum vine partea prea tare: cafeneaua domnului Eiríkr se numea Bicicleta Albastră!
Nu e aşa că e genial? Staţi, staţi... respiraţi adânc, închideţi ochii, zâmbiţi şi apoi deschideţi-i din nou:
Când o să fiu mare o să-mi deschid şi eu o cafenea, de vis, şi aşa o să se numească. Şi domnul Eiríkr o să fie membru de onoare al societăţii Bicicleta Albastră şi invitat permanent în cafenea. Succes garantat!
Pe. Se. Mai târziu am aflat că există şi un film cu numele asta făcut după o carte cu acelaşi nume, dar e oricum irelevant, cafeneaua domnului Eiríkr e mai tare!
Ce e important e că în visul ăsta Nătăfleţul şi cu domnul Eiríkr stăteau de vorbă (nu, nu aşa mi-am dat seama că visez) şi domnul Eiríkr îi povestea Nătăfleţului cum mai stau afacerile la cafeneaua sa.
Şi acum vine partea prea tare: cafeneaua domnului Eiríkr se numea Bicicleta Albastră!
Nu e aşa că e genial? Staţi, staţi... respiraţi adânc, închideţi ochii, zâmbiţi şi apoi deschideţi-i din nou:
Bicicleta Albastră!
ge. ni. al !
ge. ni. al !
Când o să fiu mare o să-mi deschid şi eu o cafenea, de vis, şi aşa o să se numească. Şi domnul Eiríkr o să fie membru de onoare al societăţii Bicicleta Albastră şi invitat permanent în cafenea. Succes garantat!
Pe. Se. Mai târziu am aflat că există şi un film cu numele asta făcut după o carte cu acelaşi nume, dar e oricum irelevant, cafeneaua domnului Eiríkr e mai tare!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)