Se afișează postările cu eticheta Poznaşu'. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Poznaşu'. Afișați toate postările

atenție: conține limbaj licențios

Criza Creativă
cu Nătăflețul și Poznașul

Io, căutând cu disperare imagini cu urși trântiți pe jos. Nemulțumit de rezultatele oferite de google.
- Cum dracu zici unui urs care stă în cur?
Poznașu' răspunde, fără să se întoarcă spre mine sau să se oprească din dat de-a dura rotița mausului:
- CUrs.

smarty pants award

pe ideea breakfast + lunch = brunch, poznaşul a venit cu geniala părere să înventăm ceva între breakfast, lunch şi dinner

şi să-i spunem brinner!

Da, felicitări pentru inventarea prânzului Poznaşule!

haiku de două parale

[17:18] nătăfleţul: am facut bube în cap
 m-am scarpinat şi am dat peste o coajă
 cred că mi se trage de la muncă
[17:18] poznaşul: clar
[17:19] nătăfleţul: serios!
[17:20] poznaşul: ştiu
 efectele muncii asupra Nătăfleţului
 sunt multe observ
 şi distructive

If at first you don't succeed ...

[...]
Poznaşu' (10:46:02 AM): deci muie winamp
Poznaşu' (10:46:11 AM): go to hell and dir
Poznaşu' (10:46:11 AM): dir
Poznaşu' (10:46:12 AM): dir
Poznaşu' (10:46:15 AM): die
Nătăfleţu' (10:46:19 AM): uh-oh
Poznaşu' (10:46:21 AM): ... greu

H este pentru Heartbroken

Cafeaua se serveşte dimineaţa pe canapea, asimilând ştirile naţiunii şi ale lumii.

La TV rulează un reportaj despre nişte premii şi o serie de actori defilează prin faţa noastră.

La un moment dat ecranul se umple de graţie şi mult alb şi domnişoara Natalie Portman intră în cadru.

Poznaşul: Uaaaa...ce-i cu burta aia?!
Nătăfleţul: Eh, ştii...e însărcinată?
Poznaşul*: Ah, asta înseamnă că nu mai este virgină...


*plin de tristeţe

să trăiți, să înviați

în noul și renovatul pasaj de la Universitate s-au deschis două cafenele.

Una e cafenea-cafenea, una e cafenea-cofetărie.
Aia cafenea-cafenea, e mai de fițe așa cu canapele, măsuțe joase, fancy baristas, shitty music, scăunele mici și decor modernist.

Modern, modernist dar și ei au intrat ca tot românul în spiritul sărbătorilor de iarnă. Și ce e tradițional la noi de sărbători? Să bagi CD-ul cu colinde și să te minunezi de ce mare păstrător al obiceiurilor ești.

Eventual, dacă ești cafenea-cafenea, în pasaj la Universitate, mai scoți și boxele afară, să audă colindele și fraierii ce se duc la muncă cu metroul și nu au timp să soarbă o cafea tolăniți pe canapele de vinilin în liniște.

Nătăflețul și Poznașul merg dimineața la muncă.

Observând schelălăiala din boxa plasată ostentativ în afara localului, Nătăflețul zice:
-Ia uite! Au intrat și ăștia în spiritul sărbătorilor!

La care Poznașul, mai informat așa de felul lui:
-Daaaaa, sărbătorile pascale!

30DC - Ziua 18

Ziua 18 — Orice

În timp ce mă îmbrăcam azi de dimineaţă am auzit un zbang.

Până să mă dezmeticesc eu ce era, domnul Eric s-a înfiinţat frumos la uşa balconului şi a început să cârâie, să mmmiorlăie şi să se agite.

Am elucidat misterul după ce am văzut o vrabie pe marginea balconului.

Boul, pentru că era un vrăbioi (fapt confirmat de dom' profesor ornitolog Poznaşu), a intrat direct în uşa de la balcon. Şi nici măcar nu era curat geamul. Cred că era miop.

Dacă vă întrebaţi, nu l-am lăsat pe domnul paramedic Eric să îi facă respiraţie gură la gură. Nu sunt aşa de nemilos.

După vreo oră şi ceva vrăbioiul şi-a revenit şi a zburat.

Fascinant, nu?

the expert

Azi am fost de ne-am plimbat.
Şi prin plimbarea asta aşa am ajuns şi la magazinul din ciupearcă de unde am cumpărat...diverse.

Chestia e că în timp ce frunzăream rafturile am observat că într-una din cele două încăperi ale magazinului avea loc o sedinţă foto. Cu copii. Fie, am zis. Merge, având în vedere că magazinul este unul cu articole pentru de ăştia.

Ne încheiem treaba, plimbarea, ajungem acasă, etc., şamd, peste 5 ore...

Discuţie.

Poznaşul: tu crezi că ăia erau profesionişti?

Nătăfleţul: cine? aia cu şedinţa foto?

Poznaşul: da. Crezi că era o şedinţă foto pentru ei sau făceau reclamă la ceva? Adică aveau umbrelă reflectorizantă, aparatură...

Nătăfleţul: păi da, cam aşa părea. Adică cu tot echipamentul...

pauză în care Nătăfleţul consideră subiectul clarificat şi închis

Poznaşul: eu nu cred că erau profesionişti.

Nătăfleţul: Uhmm..nu? De ce?

Poznaşul: Copiii aia erau urâţi!

Nătăfleţul: straight face

my English superpowers

Plouă.

Nătăfleţul şi Poznaşul aşteaptă la semafor.

În mulţime, un dichisit de Bucureşti cu blugi strâmţi, sacou, pantofi de piele întoarsă şi nelipsitul fulărel la gât îşi înjura zilele şi ploia care-i topea ţepii ascuţiţi cu atâta grija şi gel.

Poznaşul: Cine crezi că ar ilustra foarte bine conceptul de Pui de Bogdaproste?

Nătăfleţul arată spre dichisit şi rânjeşte.

Poznaşul aprobă.

[...]Încă e roşu.

Poznaşul: Chiar, cum crezi că se spune pui de bogdaproste în engleză? Charity Chicken?
Nătăfleţul: straight face

puterea chiloţilor portocalii

nătăfleţu: weird
link către poza lu James Franco
VS
link către poza lu Jeff Buckely

poznaşu: seamănă izbitor
cel puţin în pozele astea două

nătăfleţu: mai sunt câteva. Are una în care seamănă cu poza de pe Sketches for my Sweetheart
o fi dublura lu' ăla

poznaşu: o fi chiar el !!!
şi-a înscenat moartea

nătăfleţu: neeeeah, e născut în '78.
Dar cine ştie?
poate James Franco the actor doesn't really exist
poate e Jeff Buckely starting life all over

poznaşu: sau poate Jeff Buckley e de fapt doar un rol al lui James Franco
unul din multele roluri

nătăfleţu: surprise
I think we might be on to something here
quick Sherlock! let's get to the authorities!

poznaşu: yeees rolling eyes

la coadă la brânză

Când apărusem eu, Deşteptul explica cum stă treaba cu muzica, cu iq-ul fabulos pe care îl poseda el şi cel de 300 a lui Lady Gaga.

Eu ştiu o singură scală pe care se măsoara iq-ul şi aia avea ca prag de sus 160-170. Însă, dacă el a zis că Gaga are 300, înseamna că e altă scală, aşa că am încercat să-i determin iq-ul pe scala cunoscută mie că să ştiu ce specimen e prin zonă.

Calculul e simplu: presupun că în cel mai fericit caz Gaga are iq-ul lui Einstein, ceea ce înseamnă că 300 echivalează cu 160 pe scala mea, de unde rezultă ca nenea are un iq de vreo 85, adică puţin peste limita la care eşti considerat retardat.

Vom aduce în sprijinul acestei ipoteze, dialogul de mai jos:

- Doamnă, cât costă această pâine din acest Occident al României care este ...Transilvania!!!?
- hypnotized !!! 7 lei...
- Mulţumesc!!!

...după care intelectualul cu iq de 160 pleacă mai departe.

Nimeni nu mai vrea să îl asculte, iar eu în mod sigur nu vreau să-i fiu auditoriu! El a încercat însă, mişelul... M-a fixat cu privirea un minut căutând să mă uit şi eu la el, însa ştiu eu cum decurg lucurile astea, aşa că m-am uitat în orice altă parte, numai înspre el nu, şi am scăpat.

Tanti care a făcut schimb de numere de telefon cu vânzatoarea nu a fost aşa deşteapta şi nu a reuşit să scape. A fost luminată cu expunerea în detaliu a teoriei conform căreia muzica dezvoltă mai mult inteligenţa, chiar şi decât lectura!

Cu aceasta în minte, m-am liniştit: dobitocul nu o să dea niciodată pe aici să-mi citească postul.
Oricum, e prea ocupat să-şi împrăştie cunoaşterea prin viu grai: era genul de om care stă la coadă ca să aibă cu cine vorbi. Sau care abia asteaptă să se întample ceva în autobuz ca să înceapa să vorbească.

Am observat că şi taximetristii au problema asta: încearca să se bage în vorbă cu tine. Probabil toţi sunt singuri şi trişti. Recunosc că dacă nu aş fi văzut aseară The Wrestler aş fi zis că-s nişte dobitoci, însă acum zic că-s nişte dobitoci singuri!

P.S. Immortal au scos videoclip nou. AUR! Do the crab walk with Abbath!!!!

în rai

mă uitam la televizor când o început tehnici de supravieţuire cu ray mears şi emisiunea începea cu un peisaj cu nişte pădure în ceaţă după care arată o girafă mergând alene dintr-un colţ al ecranului în celălalt, semn că suntem în africa, şi nenea ray ne zice că se află într-unul din puţinele locuri care mai poate fi considerat raiul pe pământ. Şi stau eu aşa şi mă gândesc că de ce? că dacă eu ajung în rai vreau să văd urşi polari şi vulpi polare, pinguini şi foci. Mai ales foci. Mie îmi plac focile. Şi îi expun dilema mea poznaşului care ia poziţia de profesor ştie tot şi încearcă să-mi explice mie că omul de obicei consideră raiul un loc unde te simţi confortabil, şi de aceea e mai cald aşa, şi nu zăpadă şi frig. Şi eu îi zic şi ce dacă? că eu nu am zis că vreu zăpadă am zis doar că vreau urşi polari şi vulpi polare, pinguini şi foci. Mai ales foci. Şi poznaşul iară ia poziţia de profesor ştie tot şi îmi zice că e absurd! că animalele astea nu pot trăi la cald, în climatul raiului. La care io iau atitudine şi-i zic: auzi poznaşule, dacă tot am ajuns în rai, cred că potrivirea între climat şi faună e una din cele mai mici probleme, nu crezi?!

răzmeriţă

Poznaşul: o întreb pe aia
se poate plati u pe ce ?
nu, iu pi si nu se poate plăti aici
ieşi afară

Nătăfleţu: why...exchiuz mi

Poznaşul: dea
ia-te de mâna cu giaira
şi geibos

Nătăfleţu: şi gimeil

Poznaşul: dea

haters gonna hate

Dumnezeu urăşte poponarii (afară plouă).
Dumnezeu urăşte comnuniştii.
Dumnezeu urăşte sistemiştii.
Dumnezeu urăşte programatorii de php, ruby, .net.
Dumnezeu urăşte beţivii.
Dumnezeu urăşte curvele.
Închide ochiii, gândeşte-te la formaţia preferată sau artistul preferat... acum deschide-i. Dumnezeu îi urăşte! Şi o să arzi în iad!
Dumnezeu urăşte negrii, ţiganii, coreenii şi toate minorităţile. Dacă te afli în vreo situaţie în care eşti în minoritate, din diverse cauze (etnie, preferinţe muzicale, culoarea şosetelor), atunci trebuie să ştii că Dumnezeu te urăşte.
Dumnezeu îl urăşte pe CRBL.
În mod evident, Dumnezeu îi urăşte pe indieni, polonezi(http://www.hotnews.ro/stiri-ultima_ora-7303071-160-morti-urma-prabusirii-unui-avion-india.htm)
Dumnezeu urăşte iPad-ul. Nu e foarte user friendly pentru ăia fără mâini.
Dunmnezeu urăşte cacatul ăsta (http://www.becksperience.ro/)
Dumnezeu o urăşte pe Neti da' o place pe aia care prezintă vreme sâmbata dimineaţa.
Anathema au căzut în dizgraţie în ochii lui Dumnezeu.
Dumnezeu urăşte Ursus.
Dumnezeu urăşte abuzul de pian într-o melodie.
Dumnezeu urăşte risipa.
Dumnezeu urăşte "Casa cu tei"
Dumnezeu urăşte sms-urile.
Dumnezeu îl urăşte pe Energy.

esenţa masculinităţii

Nu ştiu ce aveţi voi în dulap dar azi dimineaţă când am trecut pe lângă rafturile cu haine eu am văzut următoarea imagine:



şi mi-am zis: da, domnule...da!

galanterie

în boxe un nene suferă pe Exclamation Of A Necrofag.

[...]
femeia Poznaşului: deci el mănâncă cadavre...

Poznaşu': da, el mănâncă oameni

femeia Poznaşului: nuuu, mânâncă cadavre de oameni.
de fapt mănâncă cadavre de orice...chiar şi noi suntem necrofagi, mâncăm cadavre...

Poznaşu': necrofagă eşti tu fă!

Subject: Tâmpenie

un post oaspete copt de Poznaşul

De obicei nu scriu nimic. Ceilalţi sunt obligaţi să îmi reţină aberaţiile şi să le păstreze pentru posteritate, dar ca om deschis la minte şi la nou am zis să o încerc şi pe asta, aşa că am deschis notepadul şi am decis să scriu.

Destul de repede mi-am dat seama că nu am nici o idee demnă de expus astăzi aşa că am făcut exact ce face orice om prins în lipsă de inspiraţie: vorbeşte despre lipsa ei sperând astfel să o disece şi să găsească cauza, lucru destul de uşor: munca mă ucide!

Mă ucide pe mine, pe Nătăfleţ, pe Eric şi probabil pe mulţi alţii care-s prea neinteresanţi ca să fie menţionaţi de către subsemnatul. Dacă nu vă cunosc sunteţi zero şi degeaba existaţi. Mai bine pictaţi-vă în roz să vă recunosc pe stradă!

...dar să revenim! Pe Nătăfleţ în ultima vreme [munca] îl mutilează în aşa hal încât nu-l mai recunoşti: vorbeşte despre xpath, înjură, dă cu uşa în cap motanului, uită să facă diverse chestii şi chiar mă pune să scriu posturi în locului lui, poate poate s-o dezgheţa şi ceva pe la el.

E clar că încearcă, chiar astăzi, în timp ce se ducea spre plantaţie, a avut o idee salvatoare: să devină jurnalist. Da, jurnalist!

Multe întrebări s-au ivit în privinţa asta, cum ar fi departamentul la care ar lucra, despre ce ar vrea să scrie mai mult, la ce ziar ar vrea să scrie (nu am întrebat dacă ar putea fi tonomat), toate ducând către aceeaşi concluzie clară, irevocabilă şi incontestabilă: habar n-are despre ce vorbeşte. Ah, am uitat că înainte de asta vroia sa fie pădurar...

Între timp mi-a venit o idee despre ce aş putea să vorbesc: Snack Attack. Marele creator de sandviciuri, premiate internaţional şi cu deviza "englejii o fac mai bine" m-a delectat azi cu un câcat între 2 felii de pâine!

Cu toţii ştim că orice asociat cu un câcat devine automat câcat, datorită proprietăţilor unice pe care le are de a-şi transfera calităţile obiectelor înconjuratoare. E un fel de 0 x 2 = 0!

Nu-i de mirare că se vând în benzinării că doar numai unu' aflat la drum şi leşinat de foame ar mânca lăturile frumos ambalate şi vândute la suprapreţ. Sandiviciuri care au ca ingredient principal şi forte felia de pâine!

Data viitoare îmi iau Kingwich. Trăiască regele!!!

studiu de comportament

Poznaşul: [...] sunt mâhnit
Nătăfleţul: da?! şi cum faci? mâh-mâh?