S este pentru Sâmbătă noaptea

Nătăflețul nu este în esența sa un animal urban, însă pentru ultimii 3 ani jumate și-a trăit viața în urbea urbelor, în buricul țării, la Capitală, în București.

De aceea poate (și nu pentru că i se pare interesant Sergentului, nuuu) s-a gândit Nătăflețul să anunțe și să confirme existența traseelor de noapte ratb. Și cum mai bine să adeverim spusele oficialilor decât cu o fotografie (?) care cică valorează 1000 de cuvinte :)

..pentru că deh, ce avem mai bun de făcut Sâmbătă noaptea decât să alergăm după autobuze și să le facem fotografii?

deliciu turcesc

Sâmbătă am reuşit performanţa de a ieşi înainte de 12 din casă. A fost caaald. Prea cald pentru o zi de Mai. Am dat o tură prin centrul istoric. O adevărată plăcere. Gluma proastă ce se numeşte Centrul Istoric. Ca o comedie cu mimi. Ar trebui să fie amuzant dar îţi vine să plângi. Terase fiţoase amenajate lângă case dărăpănate ce au devenit containerele de gunoi ale ţigănimii. Ditamai localul-terasă amenajat pe o groapă de gunoi. Espalnade inexistente. De pe o parte a străzii barurile şi-au întins terasele la maxim. Barurile de pe cealaltă parte nu se lasă mai prejos şi contra-atacă şi ele. Întreaga stradă e o terasă cu aer de mahala, nu mai contează unde te aşezi, nimereşti undeva. Ca pieton trebuie să fac slalom printre mese de ratan sau prefabricate, să respir în salatele consumatorilor şi să mă rog să ajung la capăt fără să împrospătez culorile hainelor cu vreo băutură exotică. Mi-e scârbă. M-am săturat. De la un capăt la altul al micuţei străzi Franceze, iei la pas vreo cinci feluri de caldarâm. Ce fel de reabilitare s-a făcut dacă totul e peticit?

Duminică am fost în oraş şi ..La Dud. La Dud nimic nu s-a schimbat. Nu aveau meniu de băuturi, era 'în construcţie'. Din meniul de mâncare lipseau peste jumătate din produse. L-am auzit pe chelner explicând altor consumatori nemulţumiţi că ieri (adică sâmbătă) avuseseră masă mare şi de aia, vedeţi voi, nu mai au provizii. O scuză bună nu? Adică nu e ca şi cum sunt un local, sunt la ei pe tarla. De notat ca erau 3 mese ocupate cu noi cu tot şi la una stătea patroana. Da' nu-i păsa că e gol. Nici că lumea pleca sau era nemulţumită de calitatea serviciilor. Poate suntem noi prea mofturoşi. Am mâncat paste cu gorgozola. Erau spaghete de la colţ, nici gând făcute în casă . În casa veveriţei poate. Partea bună era că păreau să aibă într-adevăr gorgozola. Nu aveau însă sare sau gust. Poznaşul a fost mai puţin norocos. Deşi a mizat pe felul de mâncare la care nu ai cum să pierzi ..piept de pui la grătar cu piure. Cu cocoloaşe, re-încălzit de un hamster probabil.

E bine aşa, să constaţi că unele lucruri nu se schimbă. Îţi crează un sentiment de stabilitate, de siguranţă. Nu trebuie să te stresezi, să te adaptezi, să faci efort. Just go with the flow, the fucking flow...

Exma

Sâmbătă am fost la un magazin. Care vindea chestii - mai mari şi mai mici, mici, numai bune de pus în buzunar.

Nu e genul de magazin unde tanti şi marfa sunt în spatele unei tejghele, ci genul de magazin cu două încăperi şi multe rafturi pentru marfă şi doar tanti e în spatele tejghelei.

Pentru că tanti/tantile (că la un moment dat s-a [de]dublat ca să poată face faţă avalanşei de cumpărători în număr de doi) nu putea/u fi şi la tejghea şi prin magazin, sub tejgheaua de sticlă era prins un anunţ care spunea aşa:

ORICE FURT VA FI RAPORTAT POLIŢIEI

(da, chiar aşa, cu zâmbăcios) adică ceva de genul: râdem, glumim, da' brânza-i pe bani.

Totul e ok până aici. Cu toţii ştim că nu e frumos să furi şi cu toţii ştim că e bine să fii precaut: poate clienţii tăi sunt oameni cinstiţi şi corecţi dar cine ştie de unde sare ..mâna lipicioasă?

Poate motivul pentru care au pus acel anunţ era că s-au fript cu supă şi acuma suflă şi în iaurt. Cine ştie? Poate.

Interesant este însă că nici clientului dinainte, nici Nătăfleţului tanti vânzătoarea nu i-a dat bon. Şi nici nu părea să aibă cea mai mică intenţie să producă un astfel de document.

Adică: pe de o parte noi îţi batem obrazul, dar pe de (ceal)altă parte suntem cu mâna până la umăr în fraudă fiscală...

Întoarcerea acasă

În acest sfărşit de săptămână Nătăfleţul a fost la ultima zi de Stufstock(*), s-a trezit devreme Sâmbătă, a dormit până la prânz Dumincă, s-a ars pe umărul stâng, a dârdâit de frig şi s-a băgat până la genunchi în noroi.

Da, în mod fatal şi simetric Vama Veche revine pe Doza Zilnică de Nătăfleţ. Spre deosebire de începutul sezonului când Soarele şi Lumea erau timizi, sfârşitul verii înseamnă dezdrăbălare totală în Vamă.

Cu acestă ocazie Nătăfleţul vrea să vă anunţe că sunteţi urâţi. Da' tare urâţi! Cu spume chiar...

Hai să dezvoltăm puţin subiectul:

I.
Sunt urâte femeile urâte care fumează. Pe stradă. În mers. În bar.

Adică sunt urâte toate femeile care fumează. Mă dezgustă. Nu am văzut niciodată o femeie care să fie în stare să ţină graţios o ţigare şi să nu arate ori ca o curvă după încheierea reprezentaţiei - şi atitudinea asta este studiată, intenţionată - ori ca un elefant conducând un tractor.

Scârbosss...

Femeile nu ştiu să fumeze. Asta este evident. Nu la fel de evident îmi este şi motivul pentru care insistă...

Femeile urâte fumează ca să pară interesante.
Femeile frumoase fumează pentru că sunt proaste.
Oricum ai lua-o 1(femeia) +1 (ţigara) = 0 (zero)

Matematici superioare dom'le viaţa asta...

(*) văzut Les Elfantes Bizares, ZOB, Timpuri Noi şi Urma. Concluzia: neah

prea tare!

Frate, deci super tare frate! Deci man, Nătăfleţul este răcit! Îl doare în gat, îi curge nasul şi se simte ca un cur. Deci frate, e groaznic ...

...că tot vorbirăm de cur, week-endul asta care a trecut, Nătăfleţul a dezvirginat unul. Haide frate! Doar nu crezi că Nătăfleţul e pe invers...nu are cum. Nu frate, Nătăfleţul a fost în LMC sâmbătă - pentru prima oară în viaţa lui de Nătăfleţ. Da, da, LMC as in Live Metal Club, numai că Nătăfleţul a ajuns la următoarea concluzie: Cî ăla nu vine de Club ci de la Coteţ!