Se afișează postările cu eticheta ironie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ironie. Afișați toate postările

Planul

într-o zi de Luni, acum 4 zile adică, citeam un articol despre cât de rău este zahărul.
Şi într-un moment de plictiseală, prostie şi entuziasm mă hotărăsc să renunţ definitiv la zahăr. Gata! Declar sus şi tare că de mâine o să am o existenţă fără zahăr!

Cam aşa ...

nătăfleţul: eu renunţ la cafea şi alcool
nătăfleţul: ...şi zaharuri rafinate!
poznaşul: nu cred
nătăfleţul: sad nici eu
poznaşul: cumva ai citit articolul ăsta ? http://jasonferruggia.com/cut-the-sugar/ 
nătăfleţul: nuuu, citesc un articol despre cum e să fi Elle Macpherson pentru 1 lună tongue

Lăsând la o parte lipsa de susţinere a umanităţii şi lipsa totală a încrederii în sine, eu încă mai cred că pot să mă ţin de aceast plan.

Bine, nu începând imediat, ci în timp, şi poate nu să reduc la zero consumul de zahăr, dar la minimum, eu mă văd pe calea cea bună pentru a ajunge să arăt ca Elle Macpherson. oh go on
 
Discuţia de mai sus s-a petrecut undeva în orele târzii ale dimineţii, când se serveşte ceaiul şi se citeşte presa la serviciu.

De dimineaţă mâncasem un pain aux raisins şi un pain au chocolat de la French Bakery! O masă de adio destul de bună: scorţişoară, ciocolată, aluat fin cu unt ...mmmm...

Toate acestea erau însă de domeniul trecutului! În faţă avem un viitor strălucit, lipsit de otravă şi de vinovăţie.

Acest viitor lucios a ţinut cam până pe la prânz aşa, când datorită unei urgenţe în proiect nu am putut merge la cantină să mănânc, fiind lăsat doar cu alternativa tonomatului de la bucătărie, i.e. Snickers (acum cu 20% gratis! yay) & cafea.

Buuun. S-a întâmplat. Nu am avut de ales. Eu am vrut. Nu a ţinut de mine. Da' de mâineeee....

Încă Luni, seara, cină acasă. Poznaşul întârzie pentru că şi el avea o urgenţă la serviciu. În aşteptarea bucătarului: stat pe canapea la TV şi mâncat îngheţată. Italiană. Cu 3 feluri de ciocolată. Şi sirop. Mmmm...gelato...

Da, ştiu ce o să spuneţi, dar era cumpărată de Sâmbătă, când încă nu ştiam ce otravă este zahărul, şi acum ce era să fac? Să o arunc?!? Eu m-am sacrificat şi am mâncat. Jur că nu mi-a făcut deloc plăcere...

Marţi. O nouă zi, un nou început! Un borcan nedeschis de Nutella pentru micul dejun adicătelea. Da, şi ăsta era cumpărat de Sâmbătă! 2 felii de pâine cu Nutella, dar asta e tot! Nu mai cumpăr nimic dulce! Termin ce am şi gata.
Planul merge bine în restul zilei, mă abţin de la a cumpăra tort cu mere la prânz şi termin de mâncat Snickersul de ieri (păi da cum, că doar nu sunt căpcăun, nu pot mânca un Snickers întreg deodată!)

Miercuri, în afară de cele 2 felii de Nutella de dimineaţă, rămân curat. Pentru momentele critice am o pară (eeee, pere!) ca să îmi ţină de urât.

Joi, adicătelea azi: Nutella de dimineaţă, 2 rulori cu ciocolată de la Princess pentru la dejun (11-12), prăjitură cu ciocolată de la cantină la prânz. Şi e de-abia mijlocul zilei :(

Da' de mâine...

S este pentru Sandviș

Meniu economy class la Tarom =

1. Nici măcar nu a întrebat "Ham or Cheese?" așa cum este frumos. A fost un zbor Cheese Only. +

2. Nici măcar nu mi-a dat șervețel. Probabil trebuia să mă șterg de scaun. +

3. Marca de pe cutie este probabil o ironie. Adică, să fim serioși: feliile nici măcar nu erau unse cu margarină!


Ce naiba Tarom, ce naiba?




A este pentru Alb

Astăzi ninge într-una de dimineaţă.

Nătăfleţul s-ar bucura dacă asta ar însemna că mâine este o zi fără muncă. Din păcate nu este aşa. Oamenii mari şi mai ales cei pedepsiţi să locuiască în oraşe nu pot folosi această scuză...

În altă ordine de idei, 3 chestii la întămplare:
  • m-a dezamăgit Inna. Din pozele de pe situl ei observ că este o falsă: aluniţa aia scârboasă se mişcă ba pe dreapta ba pe stânga. Şi Inna e ultima persoană de la care mă aşteptam aşa ceva; în vorbele Poznaşului: "părea a fi definiţia sincerităţii. Şi totuşi...". De ce Inna? De ce?!
  • am citit articolul ăsta în Daily Mail. M-a lovit peste nas originalitatea oamenilor: Fishy the fish! Cât de superExtraMegaTare e numele ăsta?! Pisicuţa Pisi, căţelul Cuţu, papagalul Papi şi peruşul Pepe...ge-ni-al!!1!
  • de câteva zile umblu să-mi iau laptop. În lumina ultimelor descoperiri cred că urmaşul lui Jeremy se va numi Lappy the Laptop. Ce dreacu, noi de ce să nu fim leneşi...

Cine găseşte cele două înţelepciuni nătăfleţe primeşte nimic

Nătăfleţul: azi noapte, am visat că am întâlnit 2 tipi care erau producători
Poznaşul: aşaaa
Nătăfleţul: şi mi-au zis că vor să spargă piaţa cu ceva nemaipomenit
Poznaşul: aşaaa...
Nătăfleţul: şi dacă nu cumva EU am vreo idee de cântec, ceva..
Poznaşul: filme porno!
Nătăfleţul: şi ce crezi că le-am cântat? nu!
Poznaşul: ce le-ai cântat ?
Nătăfleţul: eeeeee
Poznaşul: silly cat?
Nătăfleţul: nuuuu
Poznaşul: nu ?
Nătăfleţul: aia e Crazy Cat!
Poznaşul: aaaa
Nătăfleţul: nuuuu, am cântat: Silly Kitten ŞIII Crazy Cat! De ce crezi că îl cântam de dimineaţă? Că l-am visat!
Poznaşul: eu credeam că eşti cu capu' ...şi ce părere au avut ?
Nătăfleţul: heeeei! Nu's cu capu' ! Păi după ce discutam dacă să facem varianta black sau death...
Poznaşul: aha, înţeleg
Nătăfleţul: deci tocmai când puneam detaliile la punct
Poznaşul: perfect
Nătăfleţul: a sunat ceasul!!!
Poznaşul: la dreacu!
Nătăfleţul: mdea, deci nu ştiu dacă aş avea success sau nu,
pentru că, cu toţii ştim: dacă merge în vis merge şi în realitate
Poznaşul: eu zic ca ai avea. Am încredere în compoziţiile tale. Sunt geniale.
Nătăfleţul: asta e clar. Şi foarte originale!
Poznaşul: evident. Asta nici nu are rost să fie menţionat. E clar foarte original totul. Tot!
Nătăfleţul: eu am impresia, că miros, nişte ironie. Oare e de la tine?
Poznaşul: ironie de la mine?!? Eu am mâncat quesadillia, ţi-am mai zis.
N-am eu bani de ironie. Poate nişte ironie ieftină ...
Nătăfleţul: E cam ieftină, că de aia miroase!
Aia scumpă şi bună e de nesimţit: nesimţită.

m-am dus bou şi m-am întors vacă

sau

Vizita medicală

Am o ură profundă faţă de medici. De fapt e mai mult o repulsie combinată cu frică. Sau de fapt mă prostesc, nu ştiu.

Astăzi am fost la medic. Eterna răceală.
Mi-a dat tratament - cel mai sigur cu pastile de la o companie farmaceutică ce îi sponsorizează, doar aşa de dragul de a da şi pentru a-şi face cota. Sunt 100% sigur că e degeaba.

Repulsia

Ce e amuzant e că m-am întors mai bolnav decât mă ştiam!
Asta e una din plăcerile vizitelor medicale: te duci cu o boală şi te întorci cu 3.
Şi întotdeauna, cele de care nu ştiai sunt mai grave decât cea pentru care te-ai dus să ceri tratament. Uimitor!

Mă întreb dacă doar mie mi se întâmplă sau e un adevăr universal valabil?! Oare medicul se întristează puţin când pacientul e sănătos?

Frica

Un alt lucru ce îmi displace la vizita medicală este cum doctorul ţine să îţi facă morală şi să te mustreze pentru că te-ai îmbolnăvit!

Nu contează ca ai 20 - 30 - 40 -.. de ani, în ochii lui vei fi întotdeauna un copil neascultător. Şi nu contează cât de gravă este boala, de la o banală răceală la cancer (!) tu ai greşit cumva, undeva - mda, te-ai născut nesimţitule!

La urma urmei nu-i ca şi cum am vrut să mă îmbolnăvesc ..sau nu e ca şi cum aş fi putut trata boala cu ceva ce poate fi luat fără reţetă de capul meu!
Dacă ar fi fost aşa, nu mai văd care e rostul lui şi nu cred că e atât de idiot încât să-şi taie craca de subt picioare, nu?

Concluzie

Nu ştiu...
Presupun că sunt medici şi medici... şi eu am ghinionul de a-i nimeri numai pe aia nesuferiţi.
La urma urmei medicii sunt şi ei oameni (dăăăh) şi la unii stratul ăsta de dedesubt chiar face diferenţa ...