Se afișează postările cu eticheta trotuar. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta trotuar. Afișați toate postările

Haiku de Bucureşti

Ploua mărunt.
Mergeau alene, una la braţul celeilalte, sub o umbrelă.
Mergeau pe partea de trotuar uscată, "apărată" de coroana deasă a copacilor, umbrela fiind astfel inutilă.
Oamenii care se grăbeau la muncă le întreceau prin ploaie.
Idioate.



P.S. postul 666! Ieeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee

offside

ştiţi ce este enervant?
Când mergi liniştit pe trotuar şi brusc vine cineva din urmă şi în loc să te întreacă merge cot la cot cu tine.

Adică...cine dracu eşti şi de ce îmi furi oxigenul?!?

Trotuarul ăsta nu e destul de mare pentru noi amândoi, te rog să continui în acelaşi ritm cu care mai ajuns din urmă şi să mă întreci şi să mă laşi în pace!

Zău aşa, unii oameni nu au deloc noţiunea de spaţiu personal! E absurd! Aşa ceva nu se face :(

Păi de exemplu, în secunda 2 eu mă pregăteam să-mi scot căştile din urechi şi să îi răspund imbecilului la întrebare. Dar nu m-a întrebat nimic. Însă l-am văzut lungind gâtul şi întorcând faţa spre mine.

Daaaaaaa?
Am maro pe pantaloni la spate (deşi port negru...)?
Am călcat în hărtie igienică şi mi-a rămas lipită de talpă?
Te-am lovit în metrou şi vrei să reglezi conturile?
Vrei să-ţi dau nişte bani să-ţi iei şi tu o pâine?
Vrei o ţigară?
Arăt a ghid şi vrei să te îndrum spre adresa ... ?
Sunt simpatic, vrei să mă cunoşti?
Vrei să mă întrebi de unde mi-am cumpărat căştile roz, mori dacă nu îţi iei şi tu o pereche?
Eşti un imbecil şi nu eşti conştient de nevoia de intimitate a oamenilor chiar şi atunci când sunt pe stradă?

BINGO!

Mărunţiş

Astăzi este Maaarţi.

Ieri a fost Luni.

Şi mergea aşa, pe drum de seară, pe trotuar, alene, către metrou, un Nătăfleţ.

Poate pentru că Nătăfleţul nostru a avut o zi excepţional de proastă sau poate pentru că este el mai ghemotoc aşea, mergea cu privirea în pământ şi cu mâinile în buzunar, când ce să vezi!?, o monedă arămie şi strălucitoare îi fură privirea!

Acum toate astea s-au întâmplat în mai puţin de o secundă, dar gândurile ce au pustiit mai apoi mintea Nătăfleţului au lăsat urme adânci.

De ce? poate că vă întrebaţi...

Păi, la vederea monedei primul gând care îţi trece prin cap este să te apleci să o iei! cugetă Nătăfleţul.
Dar dacă îţi consumi norocul? s-a gândit el şi a făcut un calcul rapid:

găsit moneda = noroc ++ ,
luat monedă = noroc --,
la final: noroc = 0!

Oare dacă laşi moneda şi treci mai departe o să ai o rezervă de noroc sau o să fi doar sărac şi prost?

gentillesse de Bucarest

Nătăfleţul nu poate să nu se întrebe ce s-a întâmplat cu bunele maniere în zilele noastre?!

De fapt, să dăm naibii bunele-maniere, sună prea pompos, ce s-a întâmplat cu bunul simţ?

Situaţie: Nătăfleţul merge pe trotuar.

În stanga, maşini parcate "generos", în diagonală, pentru că, nu-i aşa? şoferii sunt regii şoselelor şi ai trotuarelor! mai nou...

În dreapta, linia de tramvai, dincolo de care este şoseauaaaa...

Ei bine, în acestă situaţie, cu generozitate, spaţiul este de cele mai multe ori de ajuns pentru două persoane să meargă umăr la umăr.
Şi se întâmplă ca aceste două persoane să circule deja pe acest trotuar. Din sens opus direcţiei lor de mers: Nătăfleţul!

Ce urmează: boul mini turmei nu se deranjează să încetinească pasul şi să rămână în urma vacii alcătuind astfel un frumos şir indian, nuuuu!
Boul îl obligă pe Nătăfleţ să coboare de pe trotuar şi să meargă de-a dreptul pe linia de tramvai.
Nu a schiţat nici măcar gestul de "îţi fac loc", nuuu! El era regele trotuarului!

Din fericire în acel moment nu circula nici un tramvai, dar dacă ar fi circulat....