Se afișează postările cu eticheta viaţă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta viaţă. Afișați toate postările
tocmai ce m-am spălat pe dinți ...e timpul să pun de-o cafea!

life is just a bowl of cherries



crecă pe ăsta îl fac motivational poster pe BA, simt eu aşa că ar da bine :)

December 19th, the 4th day of captivity

I almost feel at home here.

Wag came to visit and he brought everything I need. Chocolate - check, almonds - check, he even went all the way to the fourth floor for some coffee - check, my precious iPod - check, I have everything I want!

Wag's been asking me if I've done any of those "things to do when I'm free" lists.
Well, no, I haven't done any. Yet. And I wonder: what good are they for? It's already so warm and well in here.

It's my lair.

The nightstand is full of clothes - mine, half the bed is a dirty mess - mine, I go to the toilet in just my jammies - I need no robe, it's home!

I suspect a twisted case of Stockholm Syndrome.

I realise I'm the one keeping this hospital alive: the dozens of nurses would be unemployed, the peasant's milk would not be drunk, chicken carcasses would be wasted instead of deliciously cooked alongside potatoes, the government's money would be wasted on something actually useful instead of paying the heat for this place (there are 0℃ outside but we keep both windows open because it's just too warm).

The Hospital is a living thing and slowly I feel my roots getting deeper into its flesh, becoming part of it.

It's so warm and welcoming, I'm giving up, I'll become an appendage. The parasitic Silly!

ştii ce am eu în pantofi?

S-o prăpădit Getuţa.
A trăit la mine pe birou fix o lună.
Ultima săptămână a fost o epavă.
Azi am apucat-o de urechi frunze şi s-a desprins uşor de pământul din ghiveci.
Era putrezită toată.
Prea multă apă.
Am văzut şi nişte gândăcei albi mici mititei mişunând pe acolo.
Asta e.
Eu am vrut.
De fapt, nu prea.
Cică i-ar fi plăcut mai mult la răcoare decât în birou la căldură.
Aş fi putut să o iau acasă, aş fi putut să o salvez.
Dar nu am făcut-o.
Nu o urăsc pe Getuţa. Nu am urât-o.
Am vrut doar să nu amestec munca cu ne-munca.
Am greşit?
Acum nu mai pot face nimic.
Am auzit că plantele de genul Getei sunt îndopate cu îngrăşăminte şi substanţe să crească şi să înflorească repede, să îmbogăţească ţiganii care le vând la început de Martie.
Deci oricum era sortită morţii, anormală fiind.
Poate de fapt i-am făcut un serviciu.
Mai ştii?

Gata!

Mă gândesc să mă mut la ţară. În ţara altora.

Să plantez sfeclă şi dovleci şi pepeni,
să cresc găini şi pisici şi raţe,
să am o grădină cu flori şi caişi şi cireşi
şi o casă mică cu bucătarie şi dormitor şi bibliotecă.
Cu lambriuri de lemn.

O să schimb ouăle pe făină de grâu ca să-mi fac pâine şi sfecla o să o dau la fabrica de zahăr ca să pot plăti factura la electricitate.
O să fac şnaps de caise şi o să îl schimb pe bere şi o să vând scump puful de raţă pentru perne de prinţesă ca să-mi cumpăr cafea.

Poznaşul zice că n-o să am bani să-mi cumpăr iPod, şi n-o să pot asculta muzică în timp ce prăşesc în grădină, da' nu-i bai! că-mi scot boxele pe geam şi bag mietăluţu tare şi rezolv şi problema iPodului. Iar vecinii n-o să se supere că doar sunt la mama dreacului.

Dacă o să am raţe îmi fac şi iaz şi vara o să mă duc cu motanul la pescuit iar iarna o să mă dau cu patinele. Şi când mă plictisesc de patine pot să mă dau cu sania pe derdeluşul din spatele casei pentru că aşa e casa mea de la ţară: prea tare!

Şi n-o să mai muncesc de la zece la şase jumătate şi n-o să mă mai enervez pe lucruri pe care nu le pot controla şi nu o să îmi mai fie frică de întuneric.

Atât.

destramând al vieţii fir

[echo] end time 2009 October 30 17:40:20

BUILD SUCCESSFUL
Total time: 25 minutes 26 seconds


fuck you computer resources! fuck work!