în ultimul timp Nătăfleţul este cam nesimţit. Dar el nu vrea să fie nesimţit (..şi nici nu are o melodie bună de pus!) şi totuşi..este!
Chestiunile este următoarele:
1) nesimţirea i-a intrat atât de adânc în sânge încât o face din reflex, natural? sau
2) este atât de inocent (ca să nu zic prost) încât nu îşi dă seama că a comis o nesimţire pentru că nesimţirea nu este de fapt o nesimţire?
Eu nu îi iau apărarea şi nici nu îl acuz dar parcă lumea e prea sensibilă domnule! Totul e privit ca o critică, ca o declaraţie de război. Nu mai există afirmaţie care să nu fie privită ca ofensivă!
Un lucru este rău doar atunci când cineva îi dă o conotaţie negativă şi începe să generalizeze în acea direcţie.
Un exemplu total aleator "eu sunt de la ţară". Unii oameni o folosesc ca scuză: eu sunt de la ţară, nu am avut aşa ceva, nu ştiu. Alţii, ca un inconvenient: tu eşti de la ţară, n-ai avut tu aşa ceva. Şi altora nu le pasă. Nu că nu le pasă în sensul de indiferenţă; nu le pasă pentru că ştiu că totul se echilibrează. Da, pe scale diferite, dar se echilibrează.
La fel şi cu adevărurile. Unele sunt spuse ca să rănească, altele ca pretext şi altele doar ca să constate.
Chestiunea nu se termină însă aici. Mingea ricoşează între doi pereţi. Prima parte e să spui ceva, a doua, evident, să o auzi.
Să presupunem că adevărul este spus fără intenţia de a face rău, chestiunea e: cum îşi dă seama ascultătorul care dintre cele trei a fost?
Dacă partenerul de dialog nu te place, e clar că o să o ia ca pe o critică. Dacă nu te place o să îl perceapă ca o încercare nereuşită de a te scuza. Şi dacă nu te place o să rămână rece în faţa sincerităţii tale.
Ceee? Am spus ceva greşit?
Uneori oamenii sunt atât de complicaţi şi de obositori, au tot felul de reguli, de protocoale. Meh.
Se afișează postările cu eticheta socialising. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta socialising. Afișați toate postările
Poduri
Am o cerere de prietenie pe last.fm de 3 săptămâni.
Este unul dintre vecinii mei, întâmplător unul care are abonament şi poate vedea cine i-a vizualizat profilul.
Probabil m-a văzut că am dat o raită pe pagina lui şi mi-a întins o rămurică de măslin.
Problema este că mi-e ruşine şi mă simt ca un hoţ prins asupra faptei.
De 3 săptămâni inventez motive pentru care să nu apăs butonul de "Acceptă". Desigur, nu pot nici să ignor invitaţia: dacă îmi trimite mesaj şi mă întreabă care-i motivul? Eu ce zic?
Oricum, concluzia e că la un moment dat devenim foarte refractari când vine vorba de cunoscut noi oameni, făcut amici, prieteni, când de fapt asta ne dorim. Oare de ce?
Este unul dintre vecinii mei, întâmplător unul care are abonament şi poate vedea cine i-a vizualizat profilul.
Probabil m-a văzut că am dat o raită pe pagina lui şi mi-a întins o rămurică de măslin.
Problema este că mi-e ruşine şi mă simt ca un hoţ prins asupra faptei.
De 3 săptămâni inventez motive pentru care să nu apăs butonul de "Acceptă". Desigur, nu pot nici să ignor invitaţia: dacă îmi trimite mesaj şi mă întreabă care-i motivul? Eu ce zic?
Oricum, concluzia e că la un moment dat devenim foarte refractari când vine vorba de cunoscut noi oameni, făcut amici, prieteni, când de fapt asta ne dorim. Oare de ce?
Întru totul am făcut o treabă bună. Totul. Tot. Netot.
Hai să vă zică Nătăfleţul - într-un fel foarte întortocheat în care încearcă să nu arate cu degetul pe cineva anume - cum stă treaba cu încrederea în oameni şi în ceea ce zic ei, sau mai bine zis: promit!
Deci Nătăfleţul are o conversaţie cu cineva din care reiese că vor face ceva împreună.
Vă rooog, deci nu era un oarecare!
Era o persoană care poate fi încadrată în grupa amici, cu care te vezi şi vorbeşti săptămânal...
...şi deci rămîne stabilt.
...şi deci cu puţin timp înainte de ziua Z persoana se răzgândeşte.
Dar nu-i nimic! este informat Nătăfleţul, sigur, siiigur, o să îşi facă treaba data viitoare.
Aţi înţeles până aici? Sper...
Aici vine dilema: dacă persoana respectivă nu s-a ţinut de cele spuse prima oară, ce îi garantează Nătătfleţului că o va face a doua oara?
Cineva a spus: păi aşa a zis, şi-a dat cuvântul!
Ahaaa, deci aşa ...deşi într-adevăr prima oară n-au existat asemenea declaraţii eroice de loialitate, Nătăfleţul a fost destul de naiv să îl creadă pe Amic şi fără să-i ceară să semneze cu sânge.
Dar acuuum, vedeţi voi, şi-a dat cuvântul!
Adică ceva de genul: de obicei eu mănânc mult rahat, dar când îmi dau cuvântul vorbesc serios!
Deci Nătăfleţul are o conversaţie cu cineva din care reiese că vor face ceva împreună.
Vă rooog, deci nu era un oarecare!
Era o persoană care poate fi încadrată în grupa amici, cu care te vezi şi vorbeşti săptămânal...
...şi deci rămîne stabilt.
...şi deci cu puţin timp înainte de ziua Z persoana se răzgândeşte.
Dar nu-i nimic! este informat Nătăfleţul, sigur, siiigur, o să îşi facă treaba data viitoare.
Aţi înţeles până aici? Sper...
Aici vine dilema: dacă persoana respectivă nu s-a ţinut de cele spuse prima oară, ce îi garantează Nătătfleţului că o va face a doua oara?
Cineva a spus: păi aşa a zis, şi-a dat cuvântul!
Ahaaa, deci aşa ...deşi într-adevăr prima oară n-au existat asemenea declaraţii eroice de loialitate, Nătăfleţul a fost destul de naiv să îl creadă pe Amic şi fără să-i ceară să semneze cu sânge.
Dar acuuum, vedeţi voi, şi-a dat cuvântul!
Adică ceva de genul: de obicei eu mănânc mult rahat, dar când îmi dau cuvântul vorbesc serios!
Curiozitate
Nătăfleţul vrea să ştie care-i faza cu salutatul la baie?
...adică: nu e ca şi cum nu ne-am mai întâlnit până acum şi e prima oară când mă vezi astăzi...doar am salutat de dimineaţă când am ajuns la birou!
de ce?
...adică: nu e ca şi cum nu ne-am mai întâlnit până acum şi e prima oară când mă vezi astăzi...doar am salutat de dimineaţă când am ajuns la birou!
de ce?
Epopee nătăfleaţă paradiziaco-infernală
Pentru că este Luni (!?!) Nătăfleţul o să vă povestească despre aventurile lui de Duminică.
...şi anume cum a făcut el cunoştinţă cu un alt bar popular printre pletoşi: Heaven and Hell.
Nătăfleţul nu se poate pronunţa asupra naturii paradisiaque a acestui local - poate pentru că a lipseşte cu desăvărşire? - dar vă asigură că partea infernală este reprezentată cu brio.
Nu că ar fi ceva rău în cazul de faţă, adică
Nicidecum!
În afară de muzica dată prea tare încât nu îl auzi pe cel de lângă tine, ventilaţia egală cu zero (nu, moriştile umane care se dezlănţuie aleatoriu în funcţie de preferinţele muzicale nu sunt de ajuns) încât miroşi a sperietoare de ţânţari dupe 20 de minute şi berea proastă (dar ieftină!) care îţi dă dureri de cap după două sticle ...Paradisul Infernal e acceptabil pentru ceea ce se vrea a fi.
În plus, faptul că nu există opţiunea şederii la mese mici îţi dă ocazia să cunoşti oameni noi şi să faci schimb de idei, ceea ce este întotdeauna un lucru bun!
...şi anume cum a făcut el cunoştinţă cu un alt bar popular printre pletoşi: Heaven and Hell.
Nătăfleţul nu se poate pronunţa asupra naturii paradisiaque a acestui local - poate pentru că a lipseşte cu desăvărşire? - dar vă asigură că partea infernală este reprezentată cu brio.
Nu că ar fi ceva rău în cazul de faţă, adică
nimeni nu se aşteaptă ca mesele să aibă feţe de masă scrobite,
aranjamente florale dichisite,
aerul să miroasă discret a levanţică
şi în surdină
să se audă o muzica fină!
aranjamente florale dichisite,
aerul să miroasă discret a levanţică
şi în surdină
să se audă o muzica fină!
Nicidecum!
În afară de muzica dată prea tare încât nu îl auzi pe cel de lângă tine, ventilaţia egală cu zero (nu, moriştile umane care se dezlănţuie aleatoriu în funcţie de preferinţele muzicale nu sunt de ajuns) încât miroşi a sperietoare de ţânţari dupe 20 de minute şi berea proastă (dar ieftină!) care îţi dă dureri de cap după două sticle ...Paradisul Infernal e acceptabil pentru ceea ce se vrea a fi.
În plus, faptul că nu există opţiunea şederii la mese mici îţi dă ocazia să cunoşti oameni noi şi să faci schimb de idei, ceea ce este întotdeauna un lucru bun!
Timpul liber la Control
După multe frământări interioare, Nătăfleţul s-a hotărât să nu vă spună despre cum a petrecut el în oraş, în mijlocul săptămânii, prin baruri aproape goale şi triste, populate doar de oameni care nu ştiu sau nu pot decât să discute despre muncă şi care se întreabă de ce nu ies la distracţie mai des!?
Ud
Nătăfleţul este ud.
Ud nu până la piele ci ud până în străfundurile conştiinţei sale.
Şi împreună cu el mai sunt ude şi vreo alte 6-7 persoane.
Nătăfleţul este ud pentru că a dat cu bâta în baltă. Cu putere. Şi inconştienţă.
Nătăfleţul este foarte amărât pentru că a încurcat iţele în halul asta.
Nătăfleţului îi pare rău.
Ud nu până la piele ci ud până în străfundurile conştiinţei sale.
Şi împreună cu el mai sunt ude şi vreo alte 6-7 persoane.
Nătăfleţul este ud pentru că a dat cu bâta în baltă. Cu putere. Şi inconştienţă.
Nătăfleţul este foarte amărât pentru că a încurcat iţele în halul asta.
Nătăfleţului îi pare rău.
Cum să o faci de oaie ...
1) iei 1 (o) bucată carne de oaie, 1 (o) carte de bucate şi te descurci! e la mintea berbecului...
2) iei un Nătăfleţ, îl ţii mai flămând aşea toată ziua, îl îndopi doar cu frustrări şi seara îl scoţi în oraş...îi bagi pe gât vreo 4-5 beri şi îi dai drumul în curtea cu "amici". Succes garantat!
2) iei un Nătăfleţ, îl ţii mai flămând aşea toată ziua, îl îndopi doar cu frustrări şi seara îl scoţi în oraş...îi bagi pe gât vreo 4-5 beri şi îi dai drumul în curtea cu "amici". Succes garantat!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)