Se afișează postările cu eticheta cinematograf. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cinematograf. Afișați toate postările

am dansat cu domnul piatră maro

ieri am fost la cinematograf să vizionăm Machete



e un film prost de bun. Sau bun de prost, nu sunt sigur...

Mia mi-a plăcut. Mai descreţeşte fruntea. Recomand.

ce să vă zic eu astăzi? (partea 2)

chestie neinterestantă #2

în ultimul timp (7 zile) am văzut mai multe filme decât în ultimele 3 luni!

Dumincă am fost la le Cinématographe. Am văzut Despicable Me. Pe româneşte Sunt un mic ticălos. Uneori titlurile astea sunt aşa de jenante! Dacă nu mi-ar fi spus cineva câte restricţii au aia care vin cu ele aş fi zis că sunt făcute de o turmă de gândaci de bucătărie.
Oricum, înapoi la subiect: filmul e meh. Nu are nimic. Da' nimic! E plin de clişee, nu are o glumă inteligentă, nimic. Nu e prost, doar că pentru o comedie nu m-a făcut să rânjesc decât de 2 ori.

Tot săptămâna trecută, acasă, am vizionat Burn After Reading. Bunicel.

Săptămâna aceasta: Nacho Libre - una comedia con ..[drumroll] jaaaack blaaack! Mdea. Ce pot zice? Amuzant, dar cam slăbuţ. Mi-a plăcut mult mai mult Tenacious D in The Pick of Destiny.
şi A Serious Man. Acuma, în mod normal aş zice că e o porcărie de film. Da nu e. Ce e, nu ştiu să zic. E ..oooook, aşa. Nu e nimic spectaculos, dar nici nu-ţi blestemi zilele pentru că ai pierdut 106 minute din viaţă. E subt Burn After Reading.

postul despre film(e)

Aseară am fost la cinematograf.


Acum am treabă, dar vă zic mai târziu cum a fost.

În general e de bine (hai, că nu critic chiar tooot!)

[17.12.2009]
...hai să nu o mai lungim! Mă enervează să fac promisiuni şi să nu mă pot ţine de cuvât.

Zombieland e OK. Adică, ev'dent nu e o capodoperă şi nimeni nu se aşteaptă la vreo reprezentaţie de Oscar, dar pentru un filmuleţ uşor, bun să te facă să te hlizeşti cu gura până la urechi în timp ce te uiţi la o duzină de oameni prostindu-se cu suc de roşii şi spaghete, este excelent. Nici nu cred că se vroia a fi mai mult şi asta este foarte frumos din partea lui, adică îşi vede lungul nasului.

Am scris mai sus film(e) pentru că vroiam să vă mai zic de încă două pe care le-am văzut în week-end şi care mi-au limitat serios arealul de acţiune. Adică m-au spariat de mi-e frică să mă uit pe geam sau într-o oglindă seara. worried

Primul, este un film bun. Foarte bun.
Shutter, originalul tailandez nu gluma proastă refăcută de americani. Uneori lucrurile simple sunt cele mai frumoase şi filmul ăsta ilustrează perfect acest concept.

Al doilea film, e mai prost aşa. Nu mi-a plăcut pentru că erau prea multe găuri. Cred că povestea era foarte complexă şi nu s-a putut transpune totul în cele 96 de minute dar nu le-a trecut prin cap să ajusteze vreo ceva. Aşa că la un moment dat te trezesţi cu nişte informaţie şi nu ştii ce să faci cu ea ...obositor. Ringu

Croitorie



Pentru că a fost copil cuminte (adicătelea el însuşi!) Nătăfleţul a fost tratat Duminica ce tocmai a trecut cu o vizită la cinématographe...



Coraline s-a numit filmul vizionat şi Nătăfleţului i-a plăcut faptul că
  • a fost frumos realizat (stop motion baby!),
  • a fost 3D (weeeeee!)
  • şi atmosfera foarte TimBurtonească (da, ăsta e un cuvânt în lumea Nătăfleţului; nu, à la nu e mai potrivit aici, ok?).

Ce nu i-a plăcut Nătătfleţului au fost
  • personajele (sau poate chiar subiectul?) ...un pic prea moderne şi, ironic, fără magie.
Povestea putea avea potenţial, poate chiar are, dar sunt unele detalii care o strică. Poate de vină e transpunerea pe ecran şi nu povestea în sine care se pare că a fost puţin modificată.

De ce? Asta e încă o întrebare fără răspuns ...

Definiţie

Dacă v-aţi uita din întâmplare în Dicţionar la cuvântul agonie mai mult ca sigur veţi găsi poza Nătăfleţului!

Motivul este simplu: Nătăfleţul a fost la cinematograaaaf!
[surle, trâmbiţe, aplauze, fanfară şi paradă! fară număr!]

Şi a avut parte de 166 de minute de agonie!
[aaaaaaaaaaa <- compasiune]

Sau cu alte cuvinte: Nătăfleţul a văzut The Curious Case of Benjamin Button!
[aaaaaaaaaaa <- uşurare]





Acum, să fim clari: nu există părţi bune şi părţi rele. Nu din punctul de vedere al Nătăfleţului!

Oricăte compromisuri ar face ajunge la aceeaşi concluzie: groaznic! A fost îngrozitor! De groază! O grozăvie grozavă!
[Da, mai pot!]
Urmează staţia Grozăveşti cu peronul pe partea...

Deşi, ca să fie total imparţial Nătăfleţul trebuie să recunoască că nu e vina numai a filmului în sine, dar şi a cinematografului şi a publicului care nu i-au uşurat cu nimic suferinţa.

Ca să rezumăm: ştiţi cum uneori aveţi o idee, da' o idee bună, bună măr! şi încercaţi să o dezvoltaţi şi în acelaşi timp să îi păstraţi bunăciunea ? Da, este greu, dar nu imposibil!
[De aia există lucruri bune şi lucruri rele, asta ca să ştiţi şi voi cum funcţionează Lumea asta, zevzecilor!]

Cam aşa stă şi situaţia cu Benone Năsturel: cineva a avut o idee bună (
Francis Scott Key Fitzgerald adicătelea) şi altcineva (lipitorile din Pădurea Sfântă) au stricat-o. Dar au stricat-o rău!
[Da, da chiar atât de rău!]

Benone Năsturel este un film în care nu se întâmplă nimic. Timp de 166 de minute nu se întâmplă absolut nimic!
[Ce ar trebui să se întămple întrebaţi!?]

Păi, e clar că nimeni nu se aşteaptă la o life altering experience (cel puţin nu Nătăfleţul) dar senzaţia de "Tocmai mi-am irosit 3 ore din viaţă şi nu le voi mai avea niciodată înapoi" e prea puternică şi te face să plângi...
[..sau să omori un pisoiaş mititel şi drăgălaş din cauza frustrării, după preferinţă]