Se afișează postările cu eticheta alegere. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta alegere. Afișați toate postările

Zilele trec

Avem o nouă colegă de cuşcă. Şi-a ales locul chiar lângă altă colegă asupra căreia nu a făcut o prea bună primă impresie.
Singurul lucru la care mă pot gândi acum este ....
Blood Bath!
praying


L.E. veteranii câştigă mereu. Nu mai aveam o nouă colegă de cuşcă.

C este pentru Compromis

Deci ieri pe la doişpe comand lactopu' minune.

În formularul de comandă, după pagina cu adresa de livrare şi după cea cu detaliile plăţii vine o pagină în care alegi modalitatea de livrare. Alegi e mult spus, pentru că se pare că există doar una singură: curier e-mag. Ce este de ales este ziua şi ora livrării. De fapt, nici aici nu prea ai de ales, pentru e-mag existând doar trei intervale orare în care se pot face livrări: 14:00 - 16:00, 16:00 - 18:00, 18:00 - 20:00.

Primul interval disponibil, cel pe care îl aveam afişat şi pe pagina produsului era:  ziua în curs, după 6. Deci ieri.

Comanda am făcut-o la 12:00 şi când am văzut că o primesc în aceeaşi zi după 18:00 mi-am zis: buuuun!.

Acuma, din motive pe care nu doresc să le discut dar le pot rezuma la nu îmi place, mie nu-mi place să primesc comenzi la serviciu. Nu îmi place mia. Şi atunci, evident mi-a convenit intervalul "propus" pentru că dupe şase sunt şi eu acasă.

Pe la 15:00 aşa primesc un telefon de la consultantul de vânzări căruia i se alocase comanda mea. Mă informează că totul e în ordine - comanda a fost înregistrată şi procesată - şi îmi spune că lactopu' soseşte mâine şi dacă îmi convine întervalul 16:00 - 18:00 pentru livrare.

Greşeala numărul unu: nu am comentat nimic de decalajul de 1 zi. I-am spus doar că nu îmi convine intervalul, vreau 18-20! Buuun zice, mâine între 18 şi 20 vă livrăm comanda.

Hmmmm, fie!

Azi, la 11:20 primesc un telefon. Curierul e-mag mă întreabă când mă poate găsi acasă. Hmmm, păi după 18, cum am stabilit. Da' mai devreme nu se poate? Nu e nimeni acasă să poată primi comanda să zicem în intervalul 16-18? Nu, nu e nimeni acasă, de aia am şi zis după 18!

Vaaaai, simt disperarea şi frământarea în tăcerea din convorbire.

Greşeala numărul doi: îi zic că mai devreme se poate, dar la altă adresă, cea de la muncă. Entuziasmat, omu' mă asigură că se poate la altă adresă şi că la 14 va fi aici cu pachetul.

Zău aşa...

Unii ar fi zis că trebuia să anulez comanda de ieri, când consultantul de vânzări mi-a spus că livrarea se va face cu o zi mai târziu decât ce alesesem şi fusesem informat pe site.

Alţii ar mai fi zis că trebuia să anulez comanda şi astăzi când curierul a încercat să îşi impună propria ora după cum îi era lui convenabil, total diferită de cea stabilită ieri.

Eu...eu nu ştiu.

Într-un fel mi-e milă de omul ăla. Îl înţeleg că are de umblat prin tot oraşul - chiar dacă asta îi este slujba - şi că este greu să ţii pasul când probabil toţi vor să le fie livrate comenzile după 6 şi adresele sunt în zone depărtate ale oraşului.

Eu nu va trebui decât să primesc pachetul la serviciu - ceea ce nu îmi place - şi să îl car până la metrou (13-15 minute), cu metroul şi apoi încă 10 minute până acasă. Aproape ca şi cum l-aş fi ridicat din showroom!

Eu sunt înţelegător, fac compromisuri. Aş fi putut fi corect, aş fi putut cere ce mi se cuvenea - punctualitate şi respect, aş fi putut fi al dracului şi să le zic că nu mai vreau comanda, aş fi putut fi inflexibil şi să insist că înainte de 18:00 nu vreau şi nu pot primi comanda.

Aş...

P.S. Am uitat să menţionez că pe măreaţa pagină cu detaliile livrării era şi un check box "Nu vreau să fiu contactat telefonic în legătură cu statusul livrării.". Selectat! Am primit 3 telefoane ...

Noul Proiect C52

Acum că am pus capac proiectului cu fotografia săptămânală a balconului şi că mâine este Dumincă, mi-am dat seama că pe blogul ăsta a rămas un gol. Un gol ce trebuie umplut cumva.

În mod evident nu am nici Inspiraţia nici Creativitatea necesară să coc eu ceva nou şi complex, ceva care să stoarca niţel efort din partea mea, aşa că mă gândeam ca anul acesta să recurg tot la fotografie ca unealta salvatoare.

Acum că am stabilit mijloacele, trebuie să stabilim şi cauza, scopul...

Eh, aici am dat de greu. Noroc însă cu internetul! În căutările mele pentru un impuls creator am dat peste un articol ce prezintă 7 idei pentru proiecte de fotografie.

Mai trebuie doar să mă hotărăsc ce să aleg...

poate alegeţi şi voi cu mine :)

Con cu râs

Deci da!

De astăzi, până străngem cel puţin 10 voturi (adică peste 1 an în ritmul în care avem vizitatori proaspeţi) vom avea un concurs pe DZdN.

Concurenţi: Nătăfleţul şi Poznaşul. De fapt, hazul lor.

Pe de o parte, avem hazul Nătătfleţului:

În week-end am fost la cumpărături şi am dat peste un magazin ...inedit: Magazinul pentru Caseeee!

Şi am început să ne întrebăm: oare cine face cumpărături la acest magazin? Oare vin casele şi probează acoperişuri aşa cum femeile probează pălării? Oare casele se uită pe mostrele de culoare de la var aşa cum femeile se uită pe cele de vopsea de păr? Oare cum e? Oare. cum?

Şi aşa, dezvoltând filonul aberaţiei despre Casele ce fac cumpărături la Magazinul pentru Case, Nătăfleţul a venit cu următorul moment hazos:

La Magazinul pentru Case, secţiunea balustrade. Un Bloc către o Vilă: ce balcoane ai păpuşă!

Eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee?!?! Nu e genială??? Nu? E?

[este, este!!!]

Pe de altă parte avem hazul Poznaşului:

Se ascultă muzică şi la un moment dat intră pe bandă Mayhem - From the Dark Past (versiunea de pe Mediolanum Capta Est, cea cu Attila Csihar guest vocal).

Acuma, să fie clar: Nătăfleţului nu i-a plăcut niciodată Mayhem. Îi tolerează, dar nu îi place, aşa că pentru el partea bună a piesei mai sus menţionate este cea în care Atilla este invitat pe scenă.
Pentru Poznaş însă, Mayhem sunt cu totul alt.ce.va!

Urmează momentul hazos numărul 2:

Jeremy bagă Mayhem - From the Dark Past. Nenea zice faza cu Atilla come on the stage! alea-alea şi bagă melodie.
Nătăfleţul: ...şi acum urmează partea plictisitoare, la fel ca alte 1001 piese de black...
Poznaşul (vizibil deranjat de remarca blasfemică): Auzi, tu îl cunoşti pe cel mai mare cântăreţ de black/death chinez Chai Măh??!


..Şi aşa, de fiecare dată când Poznaşul pune la îndoială raţionamentul Nătăfleţului, ţine să-i amintească de marele înţelept/cântăreţ/etc. chinez Chai Măh.

Jalnic nu? Nuuuuu?

[văleu!]

Ei, şi în concluzie, aici intraţi voi pe scenă: trebuie să vă daţi cu părerea care om de geniu e mai hazos: Nătăfleţul? Sau Poznaşul?