La Mulți Ani mie!
yay! 2 anișori :)
Se afișează postările cu eticheta zilnică. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta zilnică. Afișați toate postările
Băăăăăăi
Ieri a fost ziua mea, ziua a tot ceea ce este nătăfleț și implicit dar mai ales a Dozei Zilnice de Nătăfleț!
yay! 2 anișori :)
yay! 2 anișori :)
Uite
pentru că mă simt inspirat de ideea precedentă, să vă spun despre azi.
Azi sunt răcit. Sunt la faza doi a răcelii/gripei. Pentru cine nu ştie aceasta e cea cu mucii groşi şi galbeni şi tuse
(ah, câtă fineţe şi cât tact din partea mea!).
Ieri a fost faza unu - muci apoşi, nas = robinet, durere în gât şi strănut. După cum vedeţi am trecut cu bine peste. Poate primesc şi un premiu!
Azi am mult de muncă dar deja am pierdut 1h şi 40 de minute făcând nimic. Am o dorinţă şi o productivitate foooooarte mare.
Şi cam atât, că e doar 11:40.
Hai pa!
Azi sunt răcit. Sunt la faza doi a răcelii/gripei. Pentru cine nu ştie aceasta e cea cu mucii groşi şi galbeni şi tuse
(ah, câtă fineţe şi cât tact din partea mea!).Ieri a fost faza unu - muci apoşi, nas = robinet, durere în gât şi strănut. După cum vedeţi am trecut cu bine peste. Poate primesc şi un premiu!
Azi am mult de muncă dar deja am pierdut 1h şi 40 de minute făcând nimic. Am o dorinţă şi o productivitate foooooarte mare.
Şi cam atât, că e doar 11:40.
Hai pa!
noaptea mea cu prostituata din Marsilia
de ceva vreme mă chinui.
Mă chinui cu blogul ăsta şi cu (închipuita mea) responsabilitate faţă de el şi de voi.
De ce, nu ştiu. Într-un fel blogul ăsta reprezintă viaţa mea şi faptul că nu mai postez înseamnă că nu se întâmplă nimic cu mine.
Şi asta mă întristează.
Pentru că pe de o parte deşi nu se întâmplă nimic notabil, făcând abstracţie de muncă şi toate chestiile legate de muncă, la sfârşitul zilei sunt mulţumit: am băut o cafea bună, am aflat că în Bergen a nins pentru prima oară în ultima săptămână din Octombrie, am făcut pe cineva să râdă, am râs şi eu la rândul meu, am tras un motan de musteţi, am văzut o ilustraţie frumoasă, cineva a făcut o prăjitură delicioasă şi ne-a arătat-o şi nouă, am ascultat un cântec bun, am văzut un cer albastru ca cel din Suedia, am mers prin ploaie mulţumit de starea lucrurilor - udă :P.
Pe de altă parte nu (mai) am nimic de împărţit cu voi.
No life altering experiences here.
Nu ştiu de ce şi mai ales când mi-am asumat rolul acesta foarte important, dar aşa simt.
Uneori am chiar şi 3 cititori (! teh horror) alteori nu intră nimeni să-mi citească aberaţiile (yay!), dar oricare ar fi situaţia mi se pare că e datoria mea să produc ceva bun, ceva notabil, memorabil, demn de consumat pixeli si electricitate pentru a fi afişat pe ecran. O fac pentru voi şi pentru vanitatea mea în acelaşi timp. Cred. Sper. Nu ştiu.
Şi chestia e că în ultimul timp ...nu-mi iese. Eu încerc, vreau, dar nu-mi iese. M-am cam constipat ...
Mă chinui cu blogul ăsta şi cu (închipuita mea) responsabilitate faţă de el şi de voi.
De ce, nu ştiu. Într-un fel blogul ăsta reprezintă viaţa mea şi faptul că nu mai postez înseamnă că nu se întâmplă nimic cu mine.
Şi asta mă întristează.
Pentru că pe de o parte deşi nu se întâmplă nimic notabil, făcând abstracţie de muncă şi toate chestiile legate de muncă, la sfârşitul zilei sunt mulţumit: am băut o cafea bună, am aflat că în Bergen a nins pentru prima oară în ultima săptămână din Octombrie, am făcut pe cineva să râdă, am râs şi eu la rândul meu, am tras un motan de musteţi, am văzut o ilustraţie frumoasă, cineva a făcut o prăjitură delicioasă şi ne-a arătat-o şi nouă, am ascultat un cântec bun, am văzut un cer albastru ca cel din Suedia, am mers prin ploaie mulţumit de starea lucrurilor - udă :P.
Pe de altă parte nu (mai) am nimic de împărţit cu voi.
No life altering experiences here.
Nu ştiu de ce şi mai ales când mi-am asumat rolul acesta foarte important, dar aşa simt.
Uneori am chiar şi 3 cititori (! teh horror) alteori nu intră nimeni să-mi citească aberaţiile (yay!), dar oricare ar fi situaţia mi se pare că e datoria mea să produc ceva bun, ceva notabil, memorabil, demn de consumat pixeli si electricitate pentru a fi afişat pe ecran. O fac pentru voi şi pentru vanitatea mea în acelaşi timp. Cred. Sper. Nu ştiu.
Şi chestia e că în ultimul timp ...nu-mi iese. Eu încerc, vreau, dar nu-mi iese. M-am cam constipat ...
reguli
Citeam acu câteva ore despre 10 reguli ale unui blog de succes. Nu contează că DZdN nu se vrea a fi un blog de succes, da' aşa, de chestie, m-am gândit să văd dacă prin prisma acestor 10 reguli DZ este sau nu o chestie interesantă.
Şi ce credeţi? Da, în procentaj covârşitor de 100%, DZdN nu respectă nici una din aceste reguli!
Prima regulă era: postaţi zilnic. Şi blogul ăsta se cheamă Doza Zilnică, da' numai zilnică nu e, deci am picat dinainte de a intra în concurs cum s-ar zice.
Eh, asta e. Unii mai mult, alţii mai puţin, unul chiar deloc...după posibilităţile fiecăruia.
Eu de exemplu, vreau să scriu. Dar nu am ce.
Până şi fotografia săptămânală ...am rămas fără baterie la aparatul foto şi nu pot copia pozele pe comp. Scuză de 2 lei, ştiu.
Ce am făcut în ultimele zile? Am căpătat o obsesie păguboasă pentru tetris şi makos.
Muncă? cine are nevoie de aşa ceva!?
Şi ce credeţi? Da, în procentaj covârşitor de 100%, DZdN nu respectă nici una din aceste reguli!
Prima regulă era: postaţi zilnic. Şi blogul ăsta se cheamă Doza Zilnică, da' numai zilnică nu e, deci am picat dinainte de a intra în concurs cum s-ar zice.
Eh, asta e. Unii mai mult, alţii mai puţin, unul chiar deloc...după posibilităţile fiecăruia.
Eu de exemplu, vreau să scriu. Dar nu am ce.
Până şi fotografia săptămânală ...am rămas fără baterie la aparatul foto şi nu pot copia pozele pe comp. Scuză de 2 lei, ştiu.
Ce am făcut în ultimele zile? Am căpătat o obsesie păguboasă pentru tetris şi makos.
Muncă? cine are nevoie de aşa ceva!?
|o-2---10--10-10--9--9-9--9-9-9--10--10--10-10--9--9-9--9-9-9-------|
Deci azi împlinim un an de când suntem sub tratament, deci.
Un an de când luăm o Doză mai mult sau mai puţin Zilnică de Nătăfleţ.
Ce pot să zic? Nătăfleţul este foarte mândru de el! Şi de voi. Dar mai ales de el. Ei, de fapt nu este chiar atât de mândru, dar nu ştie ce să zică şi el astăzi. Şi dacă nu se laudă el, atunci cine să-l laude? Fizz?
Deşi ar trebui să fie o zi deosebită, astăzi este o zi cât se poate de proastă.
Foarte proastă.
Dacă stăm şi ne gândim bine tot o zi proastă a fost şi cea în care am început tratamentul.
Şi se pare că nu ne-am vindecat.
Ba chiar ne-am îmbolnăvit şi mai tare.
Ne-am îmbolnăvit cu vise.
Eh, într-o zi ...
Un an de când luăm o Doză mai mult sau mai puţin Zilnică de Nătăfleţ.
Ce pot să zic? Nătăfleţul este foarte mândru de el! Şi de voi. Dar mai ales de el. Ei, de fapt nu este chiar atât de mândru, dar nu ştie ce să zică şi el astăzi. Şi dacă nu se laudă el, atunci cine să-l laude? Fizz?
Deşi ar trebui să fie o zi deosebită, astăzi este o zi cât se poate de proastă.
Foarte proastă.
Dacă stăm şi ne gândim bine tot o zi proastă a fost şi cea în care am început tratamentul.
Şi se pare că nu ne-am vindecat.
Ba chiar ne-am îmbolnăvit şi mai tare.
Ne-am îmbolnăvit cu vise.
Eh, într-o zi ...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)