Vecina

De 1 Martie printre multe alte nimicuri am primit o floare.
Dar nu una de pus în vază, obiect oricum inexistent în inventarul biroului, ci una în ghiveci. O floare mică, mititică, galbenă (urăsc galbenul! galben & maro = ) şi care pentru mine nu înseamnă nimic.

Pe ghiveci scrie Primula acaulis dar pentru mine primăvară = ghiocei, viorele, brânduşe, zambile, narcise, lalele şi frezii. Nu primule!

Oricum, darul e dar, chiar dacă e făcut din obligaţie trebuie să ne arătăm aprecierea pentru efort aşa că am pus chestia într-un colţ şi am zis că o să am grijă de ea ca să arăt eu unde şade mărinimia.

Numai că eu am o problemă. Nu mă pot implica serios într-o relaţie decât dacă îl cunosc bine pe partener. Aşa am cunoscut-o pe Geta.

Getuţa a trecut deja prin două NDEuri datorate căldurii excesive din birou şi a lipsei apei - e cam nesătulă fătuca asta pentru că deşi i-am pus apă vineri la plecare, luni dimineaţa era mai uscată ca sarea.

Ca orice femeie, Geta cere atenţie tot timpul: ba să-i rup floarea uscată, ba frunza aia are nu ştiu ce, ba să o întorc mai spre lumină...se plânge constant!

Dar eu o las, rabd, fac...nu zic nimic!

Mă simt superior!

P.S. oricum îi dau o lună că nu mă ştiu să am degete verzi

Poveste fără tâlc

A fost odată ca niciodată un Nătăfleţ. Şi acest Nătăfleţ avea o grădiniţă cu vreo 7-8 ghivece cu lalele, zambile, violete şi alte floricele vesele. Şi a mai fost de muuult, taaare de mult...

Poveste lu’ Nea Ciupearcă Grădinarul a început într-o Sâmbătă friguroasă de Februarie: era ultima zi a lunii – dar şi ultima zi de Iarnă, şi a doua zi, Duminică, era 1 Martie, prima zi de Primăvară.

Pentru că Nătăfleţul e un fraier pentru toate lucrurile mici, colorate şi strălucitoare, Războinicul l-a luat pe Nea Ciupearcă cu intenţia de a-l dărui Nătăfleţului în schimbul unui zâmbet.

( Vedeţi? V-am spus eu că Războinicul e un frate minunat! )

Aşa se face că Nea Ciupearcă a ajuns să aibă grijă de grădiniţa Nătăfleţului!

Grădinar inofensiv, Nea Ciupearcă supraveghează ghivecele şi plantele, se asigură că primesc destulă lumină şi menţine ordinea şi disciplina - când Nătăfleţul este acasă.
Când Nătăfleţul este plecat însă, sau când doarme, Nea Ciupearcă îşi arată adevărata faţă ...

S-a întâmplat întâmplător la metrou

Ieri de dimineaţă, ieşind pe porţile glorioasei instituţii numită Metrorex, în staţia La Muncă, Nătăfleţul a fost întâmpinat zgomotos de un ţigan care vindea "zambile cu parfum".
Acest lucru ar fi trecut neobservat dacă pe seară incidentul nu s-ar fi repetat. Aşa că Nătăfleţul s-a găsit aruncat într-un vârtej philosophique: dacă i-ar fi cerut ţiganului să-i dea doar zambilele şi să păstreze parfumul, oare l-ar fi costat mai puţin?