Acum ceva timp (7 martie a.c.) am fost la Chocolat, numai că în loc să ne rezumăm la a cumpăra eclere am ales să ne așezăm înăuntru la o masă, să bem un ceai, să ne răsfățăm cu o bârfă și de-abia după aceea să cumpărăm eclere.
Din nefericire Chocolat - localul nu s-a ridicat la înălțimea Chocolat - eclere cu ciocolată (deși mie îmi plac la fel de mult și cele cu cafea, dar nu pot să o zic că o să se uite Poznașul urât la mine). Poate era din cauza unei răceli sau poate din cauza ploii, a zilei de duminică, nu ştiu, cert este că nu mi-a lăsat o impresie prea bună.
În primul rând era foarte aglomerat şi în condiţiile în care 90% din local este plin zgomotul concurează cu cel din Gara de Nord. Nu ştiu dacă ceilalţi oameni au venit acolo pentru prânz, o bere cu amicii, o cafea sau altceva, cert este că la o cană de ceai şi o Rază de Soare ca răsfăţ de Duminică după-amiaza mi-aş fi dorit puţin mai multă linişte şi pace şi că nu trebuiască să stau aplecat peste masă ca să pot conversa.
În al doilea rând, ori eram invizibili ori domnişoarele care fac servirea au ales să ne ignore la început pentru câteva minute bune. Asta în condiţiile în care stăteam la o masă de lângă comandamentul central. Tendinţa asta cu ignorarea, sau poate nepăsarea sau poate uitucismul a fost o caracteristică a întregii vizite. Ok, nu e ca şi cum am cerut tratament preferinţial, nu pretind de la nimeni să ştie că eu sunt Nătăfleţul şi să pupe ţărâna pe care calc, dar nici nu vreau să fiu tratat cu fundul. Că mă supăr. Şi nu mă mai duc. Ah, şi scriu şi pe blog că au fost răi. Uite-aşa!
Deci da. Deşi am comandat de la bun început două ceaiuri şi o prăjitură şi o bere, de-abia pe la a doua ceaşcă de ceai ne-am dat seama că vacile nu erau mulse chiar atunci, că frişca nu era bătută cât se infuza lâmâia, că zmeura nu se cocea cât sorbeam noi din Tokio Fusion, nu. Domnişoara pur şi simplu a uitat. Poate era începătoare. Poate că nu ne pasă.
În al treilea rând eram răciţi şi ceaiul pe care l-am servit ni se părea a fi doar apă fiartă, iar din prăjituricia cu zmeură nu simţeam decât textura zahărului, dar am fost asiguraţi că ambele erau foarte bune şi aromate şi gustoase. Bine, fie.
Să aşteptăm a doua vizită ca să ne facem o părere clară? Aşa ziceţi? Hai să lăsăm de la noi. Să fim darnici. Oricum nu putem zice de foarte rău că ne lingem pe bot de eclere.
