Dacă ar trebui să caracterizez această săptămână aș spune că a fost destul de neinteresantă. Odată cu frigul ce a dat năvală începând de Luni, s-a instalat și o amorțeală în oase și un dezinteres total pentru orice activitate. 0 concerte, 0 vernisaje, 0 baluri.
Ne-am dat la fund și am vegetat (he he, am scris fund :).
- Luni, 14 Februarie - acasă, Bukarest. Povești de adormit copiii cu nenea Mick Jackson. O carte rămasă restantă de la Crăciun. Un pic de educație literară nu strică.
- Marți, 15 Februarie - cină @ Salsa Picante, Bukarest. E a doua oară când călcăm pe aici. Nici măcar nu merită recenzie. Se vrea a fi restaurant cu specific spaniol dar nu impresionează prin nimic. Cratița învinsă din prima fotografie a conținut paella valenciana. Neremarcabil.
- Miercuri, 16 Februarie - la Circ, Bukarest. Pentru că ar fi trebuit să muncesc m-am gândit să fac ceva fără nici o legătură cu munca: să-mi fac curățenie în portofel - devenise prea greu de la toate monezile cerșite :) Într-un compartiment secret am găsit orarul și un bilet pentru expresul Arlanda-Stockholm. Memories...
- Joi, 17 Februarie - acasă, Bukarest. Week-end-ul trecut am fost la Ikea. Ne-am ales cu niște cești ce au devenit instant preferatele mele - sunt simple, mari și îmi place forma și finisajul mat.
- Am mai achiziționat și o vază transparentă în care să ținem dopurile de la sticlele de vin băute.
It makes for good conversation. People: did you really drink all this wine? Us: Yees, we're raging alcoholics...
- Vineri, 18 Februarie - pizza & bere @ Garlic Pub, Bukarest. Pizzaaa, bereee, început de week-end, ieeee!
- Sâmbătă, 19 Februarie - pe străzi, Bukarest. De obicei procesul este următorul: se face una bucată fotografie remarcabilă pentru albumul 365 și una fotografie cam tot pe acolo pentru albumul II. Ei, acum e invers: cea de-a doua fotografie e deosebită - îmi place foarte mult fereastra. Spre norocul meu, chiar lângă casă am mai găsit o fereastră specială - e cea de deasupra ușii - și m-am ales cu o pereche.
Și Da, mie îmi place să stau noaptea pe lângă case și să mă holbez la geamuri. I am a creep...
- Duminică, 20 Februarie - acasă, Bukarest. La palatul de lângă noi hoinărește tot timpul o pisică neagră fără coadă. Mereu mi-am închipuit că este o amărâtă ce trăiește din mila angajaților pentru că o pisică fără coadă e handicapată, până astăzi când am văzut-o defilând pe gardul îngust fără nici o problemă. A doua fotografie surprinde staminele de la lalelele de săptămâna trecută. Pentru că sunt negre, ca și mâța.
- Ce este 365 zilnic?
- Puteți vedea fiecare fotografie mărită dând click pe ea.