M-am îmbolnăvit iar. După sesiunea de antibiotice din spital aveam impresia ca am căpătat imunitate, că nu mi se mai poate întâmpla mie, că viruşii o să bată la poarta mea, o să le spun vedeţi, la mine e deja cineva... şi ei or să plece cu coada între picioare, eventual scuzându-se pentru deranj.
M-am trezit cu o durere în piept, o tuse scârboasă şi cea mai nesimţită durere de cap.
Ok, ştiu că suntem oameni şi viruşi dar puţin respect nu strică, nu?
