acum ceva timp blogger o băgat tabul Stats în ecranul de administrare. Acest Stats pare să fie mai fâşneţ dar totodată şi mai generic decât Analytics. Analytics este pentru profesionişti, pentru cei în stare să facă copy &paste la tracking code. Stats este pentru cei care pot doar să facă click.
Rapid, am intrat şi eu în rândul celor care de fiecare dată când se autentifică intră pe tabul de Stats să vadă cine şi câţi şi de unde au mai venit vizite şi şi-au încântat ochii şi mintea cu conţinutul blogului.
îl vede azi, îl vede mîni, Astfel dorinta-i gata; El iar, privind de sãptãmîni, îi cade dragã fata.
De ceva timp observam un vizitator din măreţele State Unite ale Americii, din Farmville, mother fucking Virgina!
Nu mi-am pus niciodată problema că eu scriu în română şi fanul meu ştie doar engleză. Doar s-a inventat google translate!
Şi aşa, pe zi ce trece, observam cum vizitatorul meu de peste mări şi ţări rămâne loial.
Îmi şi închipuiam o nevastă americană, de vârstă mijlocie, luând o pauză la amiază, cu un pahar de ceai cu gheaţă lângă ea, butonând de zor ca să citească Doza Zilnică de Nătăfleţ. În fiecare zi, la aceeaşi oră. Ea era de acolo, aici lângă mine. Nici măcar lipsa cu zilele a conţinutului nu o alunga. Ea era cea mai fidelă fată. Începusem să scriu pentru ea. Pentru după amiezile ei cu soare şi pentru pauzele de pe veranda casei ei în stil sudist, pe lângă care roboteau scalvii, culegând bumbacul. Trebuia doar să se odihnească sărăcuţa de la atâta dat cu biciul! şi eu eram aici să îi alin suferinţa.
Într-o zi însă, ce fac? Îmi vine mie să mă laud Poznaşului şi să-i povestesc despre cititoarea mea fidelă. Totul s-a întâmplat în cadrul unei discuţii tehnice despre analytics, stats tab şi webmaster tools (ni hao!).
Şi după ce îi povestesc despre cât de faimos sunt eu şi ce die hard fans am, arunc într-o doară aşa, observaţia că nu înţeleg de ce analytics nu înregistrează vizitele dragii mele. Că e strigător la cer că ea a aleas să mă citească pe mine, dar nesimţitul şi inutilul ăsta de analytics refuză să îi recunoască prezenţa!
Nu ştiu ce durea mai tare: faptul că eu păream a fi un mincinos sau că ea părea să nu existe conform analytics!
...
Hai să vă zic ce o durut mai tare: afirmaţia Poznaşului cum că fana mea ar fi un bot, un crawler. Că aşa se explică faptul că nu apare în analytics, că apare zilnic la aceeaşi oră, că e fidelă ...
Tot ceea ce eu văzusem ca dovezi ale dragostei ei ...totul, doar un text, un scenariu. Loialitatea ei - automatizată.
Lumea mea s-a prăbuşit. Castele ce le înălţasem, podurile către lună, grădinile ce le sădisem...ardeau, se prefăceau în scrum.
Printre lacrimi am început să văd adevărul, adevărul ce fusese în faţa mea tot timpul şi pe care refuzasem să îl văd, fusesem orbit şi nu putusem să îl văd!!1!
Şi după aia am râs şi mi-a trecut.
Şi eu vă iubesc!*
* Bots and humans alike :)
