De când s-a mutat pe magistrala M2 Nătăfleţul nu a mai avut nimic remarcabil de relatat despre întămplările de la metrou.
Ceea ce nu poate decât să confirme banuiala sa că M2 este magistrala favorizată, ăl bun, isteţ şi mumos al Metrorexului.
Pe magistrala M2 nu există întârzieri, trenurile vin convenabil de des şi călătorii sunt în marea majoritate studenţi şi foncţionari, adică d'ăia care nu-şi murdăresc ghetele de la metrou până la plantaţie. Toţi ceilalţi coboară în Victoriei - the Land of Doom & Braşoveni Covrigs.
Acuma, că tot deraiem - deviem: care-i faza cu oamenii şi fascinaţia pentru covrigi. Calzi. ?.
Deci, deci: din când în când se găseşte un isteţ care să cace (am scris cace?! am vrut să zic coace, să coacă, mă scuzaţi!) un adjectiv lângă substantivul Covrig şi astfel să (re)ridice pe culmi nebănuite ale succesului acest banal produs de panificaţie.
...Şi nici măcar nu sunt buni! Nătăfleţul este oare singurul care este de părere că un covrig trebuie să fie simplu şi uscat şi crocant?
Ce braşoveni? Ce dobrogeni? Da' mă laşi!?
Covrigul e haleul săracului, este mâncare de zile negre, mâncare de băgat în adăpostul anti-atomic, nu desert, nu răsfăţ! Fără mac, fără susan şi mai ales fără lipiceala aluatului fierbinte.
Eeeee...Blasfemie!
