S-a întâmplat întâmplător la metrou

S-a întâmplat că Nătăfleţul şi-a aruncat privirea asupra unei tanti care citea o carte.
[Curios nevoie mare!]

Şi s-a mai întâmplat ca semnul de carte folosit de tanti să-i atragă atenţia Nătăfleţului.
[adică îi făcea cu ochiul ;)]

La prima vedere acest semn de carte era un carton pe care scria mare, cu litere albastre,

TURKISH HANDWOVEN
BOOKMARK

Cartonul era pus într-o folie tranparentă.
[Nătăfleţul gândii că e foarte trist că săraca tanti nu a avut un semn de carte normal şi că foloseşte un ambalaj de semn de carte drept semn de carte]

Tanti întoarce pagina şi întoarce şi semnul de carte.

Şi ce i-a fost dat Nătăfleţului să vadă? Un semn de carte, desigur!
[Liek doooh!]

Un semn de carte ţesut de mână undeva în Turcia - fără îndoială!
[..sau poate China; probabilitate 40%]

Un semn de carte încă nedesfăcut, încă în ambalajul său, însă folosit în cea mai corectă manieră: drept semn de carte.
[Spirală infinită: de ceeeeeeeee?]